Dosarul Colectiv. Curtea de Apel București începe vineri judecarea apelului

La aproape nouă luni distanță de la pronunțarea primelor sentințe, Curtea de Apel București va judeca, vineri, primul termen al apelului din dosarul Colectiv.

În primă instanță, Tribunalul București a emis sentințe grele cu închisoarea pentru patronii clubului bucureștean care a ars în 2015, dar și pentru fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

Pe 16 decembrie 2019, la patru ani distanță de la tragedia din clubul “Colectiv”, s-au dat primele sentințe în proces: în total 115 ani și jumătate de închisoare și peste 50 de milioane de euro, despăgubiri.

Începe judecarea apelului în Dosarul Colectiv

În cursul zilei de vineri, 18 septembrie, inculpații în dosarul Colectiv, unul extrem de complicat și de sensibil, care a atras atenția întregii țări, vor intra în zona judecării apelului.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

În decembrie anul trecut, rând pe rând, au fost găsiți vinovați, în primă instanță, pentru cele 64 de vieți pierdute, fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, patronii clubului, cei ai firmei care a asigurat spectacolul pirotehnic în noaptea fatidică, dar și pirotehniștii.

Patronii clubului Colectiv au primit 11 ani și 8 luni de închisoare. Este vorba despre Alin George Anastasescu, Costin Mincu și Paul Cătălin Gancea.

Tot pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone, fost edil în Sectorul 4, a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Patroana firmei de artificii, Daniela Niță, a primit și ea 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare, cu 2 ani mai puțin față de cât au cerut procurorii.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Și pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise au fost condamnați. Pentru ei, judecătorii au dat următoarele sentințe în dosarul Colectiv: 9 ani și 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani plus interzicerea timp de 5 ani a unor drepturi.

• 64 de persoane au murit în urma incendiului din clubul Colectiv care a avut loc pe 30 octombrie 2015.

Ce daune morale se cer după drama de la Colectiv

Totodată, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

Suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei, anunță ȘtirileProTv.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

“Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.).

Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, ‘invocând’ pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii.

Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice”, spunea magistratul