Dovada vaccinării ar putea să nu mai fie obligatorie la evenimente. Restricţiile, anulate parţial de instanţă. Avocat: “Decizia poate deveni definitivă”

Hotărârea de Guvern 580/2021 riscă să cauzeze o adevărată discuție în sfera publică, după o decizie a Curții de Apel Cluj.

Astfel, în data de 7 iunie 2021, Curtea de Apel s-a pronunțat cu privire la anularea în parte a HG 580/2021, în privința condiționării participării cetățenilor la evenimente (spectacole, nunți, botezuri, competiții sportive sau alte evenimente) de prezentarea de către participanți a dovezii vaccinării sau a unui test negativ la Covid-19, după cum arată și portal.just.ro.

Soluția pe scurt: Respinge excepțiile lipsei de interes a reclamanților și lipsei de obiect a acțiunii. Admite în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanții KMK și MG. Respinge cererea de intervenție în favoarea pârâtului GR de către MAI. Anulează în parte HG nr. 531/2021 astfel cum a fost modificată de HG nr. 580/2021 în privința următoarelor dispoziții: Anexa 2 art. 3 ind. 1 iar la Anexa 3 articolul 1 pct. 5,6,7,12,13,18,20,22,27 și art. 6 punctele 2,4,9 doar în privința condiționării participării de prezentarea dovezilor menționate la art. 3 ind. 1 al anexei 2. Menține celelalte dispoziții ale acestor articole. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată azi 07.06.2021 prin punerea soluției la dispoziția parților prin intermediul grefei instanței.

Ce înseamnă asta, cu alte cuvinte? Că decizia Curții de Apel anulează criteriile impuse de autorități în vederea participării la evenimente, iar implicațiile ar putea fi majore.

Chiar în aceeași zi în care instanța s-a pronunțat cu privire la anularea parțială a HG 580/2021, oficialii Untold au anunțat că festivalul va putea fi organizat în perioada 9 – 12 septembrie.

Digi24.ro

O femeie era milionară de cel puțin o lună, dar nu și-a dat seama. Descoperirea care i-a schimbat viața

Vestea pare numai bună pentru organizatorii festivalului: eliminarea restricțiilor pentru participanți nu poate decât să-i bucure pe cei care se ocupă de Untold, în aceeași măsură în care îi bucură pe participanții la festival.

Cu toate acestea, situația e departe de a fi clarificată și cel mai probabil, soluționarea nu va fi făcută în favoarea organizatorilor de evenimente.

Pentru a lămuri mai bine ceea ce înseamnă decizia Curții de Apel Cluj, FANATIK a discutat cu Alexandru Popescu, avocat în cadrul casei de avocatură Coman Mîndru Popescu SCA.

Acesta spune că recursul este un drum firesc ca urmare a acestei decizii, doar că rezultatele unui recurs ar putea sosi prea târziu pentru a mai avea efecte palpabile. Durata de soluționare a proceselor este mult prea mare pentru a putea fi utilă într-o privință atât de acută.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Termenele de soluționare la ÎCCJ sunt imposibil de mari pentru speța actuală

”Hotărârea poate fi atacată cu recurs, iar recursul se va judeca, din păcate, la Înalta Curte de Casație și Justiție și spun din păcate, pentru că termenul de soluționare la ÎCCJ a unor astfel de recursuri este destul de îndelungat, iar asta presupune că efectele hotărârii a Curții de Apel Cluj vor exista doar după ce va fi soluționat recursul”, afirmă Alexandru Popescu, ce punctează și că ”legea 554 menționează faptul că doar hotărârea definitivă de anulare a unui act normativ, parțial sau total, va fi publicată în Monitorul Oficial și de atunci va și produce efecte.”

Și totuși, când ar putea intra în vigoare decizia Curții de Apel, în cazul în care aceasta n-ar fi urmată de un recurs? Se pare că termenul de 15 zile succede un alt termen, de 30 de zile, timp pe care CA îl are să redacteze hotărârea de față și să o comunice părților implicate în proces.

”Totuși, cât timp Guvernul României nu va formula calea de atac împotriva hotărârii, cu toate că mă îndoiesc că nu o va face, ea va deveni definitivă după împlinirea termenului de 15 zile aferent declarării recursului, începând cu data comunicării efective a hotărârii. 

Deocamdată, abia s-a pronunțat ieri Curtea de Apel și urmează ca într-un termen de maximum 30 de zile, să redacteze hotărârea și să o comunice părților. După ce se comunică această hotărâre, atunci începe să curgă termenul de decădere, de 15 zile pentru promovarea recursului”, arată Alexandru Popescu.

În instanțe însă, așa cum menționa și mai devreme avocatul contactat de FANATIK, termenele de soluționare sunt foarte mari, fiind imposibilă o rezolvare a speței în câteva zile, așa cum ar fi util într-o privință precum cea de față, cauzată de pandemie.

”În practica Înaltei Curți și în dosare normale ce țin de secția de contencios administrativ, termenele sunt de la șase luni la doi ani. Aici e posibil ca, având în vedere impactul foarte puternic în legislația aplicabilă în România, mai ales pe tema pandemiei, să primească o oarecare prioritate, însă nu este reglementată această chestiune. Doar din punct de vedere administrativ ar putea primi această prioritate”, afirmă Popescu.

Presiunea publică ar putea influența Guvernul în revizuirea hotărârii contestate

S-ar putea, însă, ca efecte să vină din altă parte și nu din cadrul unei instanțe judecătorești. Există posibilitatea ca mass-media să promoveze acest subiect, iar autoritățile centrale să fie nevoite să revină asupra deciziilor luate anterior, prin prisma presiunii publice. Nu este prima oară când se întâmplă asta.

“Din punctul meu de vedere, singurul impact al acestei hotărâri este doar dacă va fi promovată foarte mult de către media, punând presiune pe legiuitor, iar acesta să revină asupra dispozițiilor, să găsească o manieră de a le înlocui sau de a le abroga. Dar pentru asta e nevoie de intenția legiuitorului”, arată Alexandru Popescu.

Totuși, acesta arată și că, având în vedere poziția Guvernului în privința vaccinării, e improbabil ca autoritățile să revină asupra unei decizii cu impact atât de mare.

”Cu toate că, la cât de mult se merge pe vaccinare și constrângere indirectă de vaccinare. Nimeni nu îți spune că ești obligat să te vaccinezi, doar că ți se retează anumite drepturi, iar din această cauză, majoritatea, tocmai pentru a participa la evenimente și la viața socială preferă să se vaccineze, constrânși indirect de context. Având în vedere că întreaga politică de astăzi este strict pro-vaccinare, nu știu dacă Guvernul României va lua o poziție, mai ales de bunăvoie, să modifice dispozițiile respective, doar în raport de o hotărâre a Curții de Apel Cluj”, afirmă Popescu.

Curtea Constituțională, varianta alternativă de soluționare (mai) rapidă

Mai există însă o variantă de soluționare a acestei spețe, una mai rapidă decât pe cursul clasic. Pentru asta însă ar fi nevoie să fie soluționată Curtea Constituțională, care s-ar putea pronunța mult mai rapid decât Înalta Curte.

”Aceste prevederi, însă, ar putea fi supuse atenției Curții Constituționale a României, pentru că din punctul meu de vedere sunt profund neconstituționale, încălcând chiar dispozițiile constituționale referitoare la exercitarea unor drepturi și libertăți garantate prin legea fundamentală a țării (Articolul 53 din Constituția României). Este vorba, totodată, și de o discriminare, care este interzisă prin lege. Prevederile sunt neconstituționale, iar la CCR, dacă va binevoi cineva să invoce neconstituționalitatea, consider că ar trece mult mai rapid decât verificarea recursului la ÎCCJ”, arată Alexandru Popescu.

Cine se poate adresa însă Curții Constituționale în ceea ce privește această speță? După cum am aflat de la avocat, orice cetățean care este lezat într-o speță legată de dispozițiile actuale are dreptul de a semnala Curtea cu privire la încălcarea unor drepturi garantate de Constituție.

La CCR se poate adresa și o persoană fizică implicată într-un dosar, cât timp în dosarul respectiv există o legătură cu dispozițiile legale de față. (o speță în cadrul căreia să se aplice prevederile legale) Poate fi o speță de discriminare, de încălcare a unor drepturi și libertăți.

”În cazul în care o persoană nevaccinată va participa la un asemenea eveniment, i se va aplica fie organizatorului, fie chiar persoanei o sancțiune, o amendă. Contestând amenda respectivă, poate invoca excepția de neconstituționalitate a măsurilor respective”, arată Alexandru Popescu. De aici, responsabilitatea ar fi a judecătorilor de la Curtea Constituțională, care ar trebui să analizeze dacă, într-adevăr, legea fundamentală a țării a fost încălcată prin prevederile legale ale hotărârii de guvern.