Conform Business Insider, Guan Yue a pus la cale o schemă masivă de fraudă salarială, deținând 16 locuri de muncă deodată, fără a munci în realitate. Schema i-a adus venituri estimate la 7 milioane de dolari și a implicat 53 de lucrători falși, a informat presa chineză. Frauda salarială este o problemă masivă în China, cu cel puțin 700 de grupări interlope care lucrează în sistem.
Practic femeia deținea 16 joburi, dar nu s-a prezentat niciodată la niciun loc de muncă. Infractoarea se filma de fapt la interviuri și filma aceste interviuri, după care le transmitea în canalele interne ale celorlalte joburi, astfel că toată lumea credea că aceasta este într-o ședință cu diverși clienți.
În momentul în care aceasta primea mai multe oferte de muncă decât putea face față, aloca munca unui alt prieten, căruia îi plătea un comision pentru acest rol. Împreună cu soțul ei, care făcea și el parte din schemă, Guan și-a cumpărat un apartament în Shanghai cu câștigurile ilegale, care au fost împrăștiate prin mai multe conturi bancare, conform Observatornews.ro.
Schema, care a implicat sute de companii, a fost dezvăluită în ianuarie după ce un CEO al internet-tech, cu pseudonimul Liu Jian, a văzut că unul dintre angajații a scăpat informația că lucra în paralel și pentru o altă companie. Liu a angajat o echipă de vânzări formată din opt persoane, care inițial avea progrese impresionante, dar după perioada lor de probă de trei luni nu a reușit să arate niciun progres real.
A decis să-i concedieze pe acești oameni, însă la scurt timp după aceea, liderul grupului infracțional a distribuit din greșeală o imagine pe un canal de lucru care arăta că a fost angajat și în altă parte, determinându-l pe Liu să cheme Poliția. În cele din urmă, 53 de persoane au fost arestate în legătură cu acest caz, potrivit sursei citate.
Xinmin transmite că frauda în muncă de acest fel este o problemă masivă în China, cu aproximativ 700-800 de grupuri infracționale care iau în mod obișnuit mai multe locuri de muncă de la angajatori. Ei sunt, spune ziarul, experți în a se angaja și în a se lăuda cu CV-uri impecabile, dar false.
Când sunt dați în vileag, cazurile sunt rareori tratate penal și, în schimb, sunt arbitrate prin legea muncii, astfel că infractorii devin din ce în ce mai pricepuți în ceea ce fac. A existat chiar și un caz în care unul dintre infractori a ajuns într-o mare companie drept reprezentant de Resurse Umane, după care și-a angajat restul ”colaboratorilor”.
Dacă în China angajații fraudează patronii, în România situația e fix invers. Drept dovadă cazurile recente ale unor muncitori din Asia, din țări ca India, Nepal sau Pakistan, care ajung în România și sunt abandonați în aeroport, fără să fie revendicați, pentru că aceste locuri de muncă nu există în realitate.
”Este doar o unealtă în scop de imigrare și, implicit, de trafic de persoane. Vin în România și înființează o firmă. Cu firma respectivă depun la Inspectoratul General de Imigrări solicitări pentru avize de muncă, primesc aceste avize de muncă, apoi depun actele la consulat, în țara respectivă.
Oamenii se prezintă la interviu, au dosarul făcut și obțin viza. Însă când ajung în țară, ei de fapt constată că nu au unde să vină, pentru că angajatorul este de fapt o firmă de apartament, care nu are niciun contract pentru vreun loc de muncă. Ajung astfel în aeroport și rămân acolo”, explica Romulus Badea, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.