Economia României, cea mai rapidă creștere din Europa până în 2028. Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestor cifre

Săptămânalul The Economist a publicat recent un articol privind modul în care vor evolua economiile europene în următorii cinci ani. Concluzia materialului, sau cel puțin a graficului care a însoțit articolul, bazat pe predicțiile FMI publicate în luna octombrie, arată că economiile României și Poloniei vor avea cea mai mare creștere economică din Europa.

În cinci ani, România își va majora PIB-ul cu 50%

Materialul celor de la The Economist, care de altfel nici nu menționează România, analizează modul în care economiile europene vor evolua în contextul schimbărilor importante ce vor avea loc, cum este de exemplu trecerea la o economie verde în UE. Săptămânalul britanic scrie de exemplu că în această tranziție vor fi avantajate statele de la Marea Nordului și cele din sud, precum Spania, iar costurile vor fi suportate de state cu industrie grea, precum Germania. La fel, economiile europene cu o puternică industrie auto – România nu este menționată nici aici – vor avea de suferit în condițiile concurenței cu China, a cărei industrie a automobilelor electrice beneficiază de subvenții uriașe.

Graficul ce însoțește materialul celor de la The Economist are la bază prognozele FMI, făcute publice în luna octombrie a acestui an, din care rezultă că țara noastră, alături de Polonia, vor fi economiile cu cea mai mare creștere economică în următorii cinci ani. Astfel, prognoza FMI mizează pe o creștere de 2,18% în acest an, urmând ca în următorii patru ani, avântul economiei românești să depășească 3,8%.

Find more statistics at Statista

În termeni nominali, PIB-ul României este așteptat să crească între 2023 și 2028 cu 134,8 miliarde dolari, ceea ce înseamnă o creștere totală de 38,47%. Practic, dacă România va avea în acest an un PIB de 350 miliarde dolari, în anul 2028 acesta va ajunge la 485 miliarde dolari, potrivit estimărilor FMI.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Datele FMI sunt chiar mai bune decât datele Comisiei de Prognoză, cel puțin pe anul 2024, acolo unde Comisia vede o creștere economică de doar 3,4%. Pentru anii următori, Comisia de Prognoză, pe a căror date este elaborat bugetul de stat pe anul următor, merge însă pe o creștere economică de peste 4% – ajungând chiar la 4,6% în anul 2026.

Creșterea economică a României în ultimii ani, dincolo de cei doi ani de pandemie, este reală și cu atât mai impresionantă dacă de uităm la o perspectivă de timp și mai lungă. FANATIK a scris că țara noastră a depășit la PIB/pe cap de locuitor state precum Turcia sau Rusia, și că, dacă comparăm cu PIB-ul din 1991, PIB-ul țării noastre a crescut de peste zece ori.

Ce nu vedem dincolo de date

Materialul celor de la The Economist a fost distribuit pe larg pe rețelele de socializare, însă economiștii atrag atenția că astfel de date pot avea efectul de a ne îmbăta cu apă rece. Economistul Bogdan Glăvan este de părere că acest tip de analize, dedicate termenului scurt-mediu, pot fi periculos de mioape acum pentru că ele nu se uită la datele fundamentale ale unei economii, Spre exemplu, subliniază acesta, România beneficiază de un influx masiv de capital sub forma fondurilor europene, ce înseamnă peste 5% din PIB, practic mai mult decât toată creșterea economiei.

„Este firesc ca România să fie tigru economic. Asta ar fi trebuit să se întâmple în mod natural dacă am fi avut instituții și practici politice potrivite pentru așa ceva, asta pentru simplul motiv că suntem o țară înapoiată, în care este nevoie de foarte multe investiții și unde potențialul de creștere este foarte mare. Am plecat de foarte jos și potențialul de convergență este foarte mare.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Apoi, noi avem o asistență externă extraordinară. E ca și cum ai compara un cetățean sărac, care vine duminică la biserică să ia pomană, și pleacă acasă cu sacoșa plină de bunătăți, și te uiți la el așa și spui „băi ce bine o duce ăsta, o duce la fel de bine ca mine”. Doar că el o duce așa doar în ziua aia, când s-a făcut pomană la biserică. După aia, el nu mai are ce să facă, așteaptă următoarea pomană eventual”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Acesta subliniază că practic, în condițiile în care statul trebuie să cheltuiască vreo 5% din PIB anual doar fonduri europene, cheltuielile publice vor fi enorme, ceea ce va asigura creșterea PIB-ului țării. Problema, susține el, va veni în momentul în care acești bani se vor termina.

„Noi trebuie să ne gândim la factorii fundamentali, care determină nivelul de bunăstare într-o țară. Aceștia ei se modifică foarte greu. Noi suntem sub influența unui drog, ce ne dă acum un avans. Când acești bani europeni se vor termina vom avea o criză, asta e foarte ușor de înțeles. În acel moment, cheltuielile publice dar și private, vor scădea și vom avea o ajustare a economiei”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.

Fostul ministrul al economiei din partea USR, Claudiu Năsui susține și el că astfel de grafice pe modele econometrice se uită practic la evoluția anilor trecuți, la nivelul cheltuielilor prognozate și alți indicatori, dar nu la evoluția dinamică. Altfel spus, cheltuielile pe deficit pot alimenta creșterea economică, dar nu includ ce se poate întâmpla când finanțarea acestui deficit va deveni problematică.

„Deficitul îți dopează creșterea economică pe termen scurt. Dacă dumneavoastră sunteți premierul României, și vă împrumutați cu un miliard pe zi și miliardul acela îl puneți în economie, pe termen scurt se va crea iluzia de creștere. Toată lumea va fi fericită, se cumpără bunuri și servicii, scheme de ajutor de stat pentru prietenii din economie, telefoane de ultimă generație, tot ceea ce vreți dumneavoastră.

Problema e că acest deficit îți dopează creșterea economică pe termen scurt, dar această creștere nu este una durabilă. Nu este sustenabilă. Dacă pe ultimii ani ai fost pe deficit mare, așa cum am fost noi în ultimii ani, 6,4% anul trecut, peste 6% și anul acesta că nu prea au reușit să-l reducă, asta înseamnă că ne dopăm astfel creșterea economică. Asta nu înseamnă automat că, pe termen lung, lucrurile vor sta bine. Toate împrumuturile vor trebui plătite la un moment dat, fie prin creștere de taxe, fie prin reducerea cheltuielilor iar atunci creșterea economică va dispărea”, a declarat, pentru FANATIK, Claudiu Năsui.

Practic, economiștii din școala liberală clasică, sunt de părere că PIB-ul, rezultat din formula consum + investiții + cheltuieli publice + exporturi – importuri, este mai degrabă un indicator iluzoriu în multe cazuri. Spre exemplu, dacă în România o primărie își achiziționează telefoane de ultimă generație, acest lucru se va revedea în PIB, însă asta nu reprezintă o investiție pe termen lung, care să aducă venituri în plus pe anii următori.

Și profesorul de la ASE, Cristian Păun, subliniază că cifrele PIB-ului pot fi umflate pe termen scurt prin diverse cheltuieli guvernamentale, însă acest lucru nu înseamnă că fundamentele economiei stau bine.

„De multe ori e important să te uiți nu doar cum crește PIB-ul, ci și cum se formează acest PIB, care sunt pârghiile ce duc la formarea lui – și aici vedem că în cazul nostru se formează prin stat(cheltuieli guvernamentale) foarte mult, prin dependență de credite, de datorii, prin deficite – bani pe care tu nu-i ai dar îi introduci în cheltuiala bugetară prin împrumuturi. Se formează acest PIB fără foarte multă valoare adăugată, în condițiile în care importăm mult din ceea exportăm. Toate subansamblele care contează în automobilele din România sunt aduse din altă parte, aici sunt doar asamblate de niște roboți și de niște oameni care știu cum să manevreze acei roboți, nu foarte mulți. Foarte puțin se produce în România pentru industria auto

Exportăm mai mult muncă, poate puțin mai avansată decât o făceam în anii 90, atunci când exportam încălțăminte și pielărie, textile. Acum suntem un pic mai avansați. În loc să mai coasem pantofi, adunăm și asamblăm produse dintre rafturi aduse din alte țări. Fondurile europene sunt un motor fundamental. Cred că 10% din veniturile guvernamentale provin din fondurile europene, orice întârziere aici ne poate fi fatală. Concluzia este că România crește ca Polonia, însă importând mere din Polonia”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Cristian Păun.