Cum au explodat cheltuielile statului cu „bunuri și servicii” după anunțarea ordonanței austerității

Cheltuielile bugetare la capitolul „bunuri și servicii”, acolo unde autoritățile își propuseseră să facă mare parte din economii, au crescut accentuat în ultima lună, cu peste două miliarde de lei peste media lunilor anterioare. Această creștere vine chiar înainte de intrarea în vigoare a unor măsuri din „ordonanța austerității”, medită să țină sub control tocmai acest tip de cheltuieli, aprobată de premierul Marcel Ciolacu la finalul lunii septembrie.

Creștere accentuată a cheltuielilor cu „bunuri și servicii”

Execuția bugetară pe luna octombrie, publicată acum de Ministerul de Finanțe, arată o creștere accelerată a cheltuielilor statului cu bunuri și servicii. Astfel, la finalul lunii octombrie aceste cheltuieli au ajuns la suma de 62,4 miliarde lei, echivalentul a 3,9% din PIB și 13% din cheltuielile totale făcute de statul român. Față de perioada similară a anului trecut, creșterea este de 6,7 miliarde lei în termeni nominali, sau de 12,1% procentual, în condițiile în care în octombrie 2022 la acest capitol fuseseră cheltuite 55,7 miliarde.

Pe execuția bugetară din luna anterioară, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 53,9 miliarde, ceea ce la data aceea reprezenta 3,4% din PIB și 12,7% din totalul cheltuielilor guvernamentale. Astfel, creșterea în ultima lună a cheltuielilor la acest capitol a fost de 8,5 miliarde. Asta înseamnă că dacă pe primele nouă luni ale anului am avut o medie lunară a cheltuielilor de 5,9 miliarde, în luna octombrie aceste cheltuieli au crescut cu 2,6 miliarde lei.

Această creștere a cheltuielilor publice vine chiar în luna după ce Guvernul Ciolacu adopta așa numita ordonanță a austerității, pachetul de legi prin care au fost introduse noi taxe, dar și restricții în ceea ce privește cheltuielile publice pentru ca Executivul să se încadreze într-o țintă de 6% deficit bugetar pe acest an. „Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. Se vor desființa mii de posturi de şefi, cu toată liota de consilieri, şoferi şi secretari. Este cea mai ambiţioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluţie şi ar fi fost de aşteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru”, declara premierul Ciolacu în 25 septembrie, odată cu adoptarea proiectului de lege privind reducerea deficitului bugetar.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Economiștii au subliniat că această creștere cu 12% a cheltuielilor cu bunuri și servicii este mai mult decât dublă față de ceea ce Executivul a prognozat pentru bugetul pe anul în curs. „Cheltuielile cu bunuri și servicii ar fi trebuit să se situeze în acest an la 74,6 miliarde lei conform planificării bugetare, în creștere cu 5% față de anul 2022. După primele trei trimestre statul cheltuise 54 mld. lei, reprezentând o medie lunară de 6 miliarde lei. Ritmul lor de creștere până acum este de 12%, mai mult decât dublu față de cât a fost bugetat”, a subliniat economistul Bogdan Glăvan.

Efectul ordonanței austerității

De altfel, Guvernul avea să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pe acest proiect de lege ce avea să fie adoptat în 27 octombrie, urmând ca prevederile ei să se aplice de la 1 noiembrie și 1 ianuarie 2024. Pachetul de legi ce avea să intre în vigoare de la începutul lunii noiembrie, și care urmărea să țină sub control cheltuielile publice conținea o serie de prevederi relevante pentru ceea ce înseamnă „cheltuieli cu bunuri și servicii”.

Astfel, autoritățile și instituțiile publice erau obligate să limiteze cheltuielile în lunile noiembrie și decembrie la media primelor nouă luni. „Conducătorii autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1) au obligația de a dispune măsurile necesare astfel încât plățile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare „Bunuri și servicii“ să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli”, se arată la alin (2) art.1 din ordonanța 90/ 2023.

Experții din domeniu sunt de părere că explozia din luna octombrie a cheltuielilor cu bunuri și servicii nu este altceva decât efectul anticipativ al ordonanței austerității, în condițiile în care ministerele și celelalte instituții publice și-au accelerat cheltuielile astfel încât să poată beneficia de sume mai mari pe finalul anului. „Practic, e vorba de ordonanța pe care au dat-o prin care au zis că se plafonează cheltuielile în lunile noiembrie și decembrie la media primelor zece luni din an. Și atunci, ce au făcut mulți este că au pus acolo cât mai multe cheltuieli ca să poată apoi, în ultimele două luni din an, să cheltuie mai mult.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Practic avem o declarație de la vârf, „reduceți cheltuielile!”, dar ei, prin acțiunile lor, au dat stimulentul tuturor ordonatorilor de credite să crească aceste cheltuieli. Și apoi, mai e un lucru, s-au pus foarte foarte multe excepții. Ăsta e de fapt unul dintre marile motive pentru care avem această creștere a cheltuielilor cu bunuri și servicii”, a declarat, pentru FANATIK, fostul ministru al economiei din partea USR, Claudiu Năsui care susține că problema deficitului nu pare a fi decât un motiv de a justifica creșterea taxelor. „Interesul lor este să nu taie cheltuielile ci să crească taxele, și folosesc acest motiv, că vine deficitul… Deficitul ăsta nu vine din neant, sunt tot cheltuielile statului”.

La fel, și economistul Bogdan Glăvan susține că anticiparea restricțiilor impuse de ordonanța austerității explică această creștere a cheltuielilor cu bunuri și servicii, mai ales că acum Guvernul a renunțat la rectificarea bugetară alocând banii prin hotărâri de guvern de la Fondul de rezervă.

„E foarte probabil ca această izbucnire cu achizițiile să se întâmple acum pe ultima sută de metri, știind că odată ce intră în vigoare pachetul de legi cu austeritatea vor întâmpina aceste probleme. Mai mult, știu că nu se face rectificare bugetară și că vor depinde exclusiv de pixul primului ministru. Vedem cum astfel de acțiuni subminează practic ideea de austeritate”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

O ordonanță chibzuită toată vara

Asupra măsurilor ordonanței pentru reducerea cheltuielilor bugetare, liderii coaliției au purtat negocieri toată vara, reușind abia la finalul lunii septembrie să treacă măsura prin Guvern și să se asigure de intrarea ei în vigoare abia în luna noiembrie. Trebuie amintit că liderii PNL și PSD anunțau totuși încă de la finalul lunii iulie că au căzut de acord asupra măsurilor fiscale de reducere a cheltuielilor, premierul Marcel Ciolacu chiar anunța că măsura va aduce la buget economii de circa 6 miliarde lei. „Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5,8 – 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale. Fiindcă aşa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu şi mai eficient, în care să existe mai multă echitate şi transparenţă!”, spunea în 31 iulie premierul PSD.

Șeful PNL, Nicolae Ciucă, pulsa și el, într-o declarație făcută în aceeași zi, când anunța un impact de 10-12 miliarde, însă doar jumătate din această sumă provenea din reducerea cheltuielilor publice. „Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor și aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri”, spune și liderul PNL.

În septembrie însă, premierul Ciolacu se plângea că ordonanța austerității nu va mai avea efectul scontat în reducerea cheltuielilor, susținând că măsura trebuia introdusă în lunile martie-aprilie pentru a avea un efect în reducerea deficitului. În final, impactul bugetar scontat pentru anul 2023 din reducerea cheltuielilor de stat a fost de doar 600 milioane lei.

Trebuie subliniat totuși că ordonanța adoptată în 27 septembrie a fost a doua ordonanță a austerității din anul 2023. Prima dintre ele, OUG 34/2023, promulgată în luna mai avea și ea scopul de a ține sub control cheltuielile bugetare. Era perioada în care la Guvern se descoperise „gaura de la buget de 20 de miliarde”, iar premierul anunța că prin ordonanța de austeritate se vor face economisiri de 10 miliarde. Ulterior impactul a fost scăzut la doar 5 miliarde, bani ce ar fi trebuit să vină din reducerea aparatului administrativ, diminuarea cu 50% a numărului consilierilor demnitarilor, dar și de la capitolul „bunuri și servicii”, acolo unde achizițiile trebuiau reduse cu 10%. „Conducătorii autorităților și instituțiilor publice (…) au obligația de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul „Bunuri și servicii“”, se arată în textul ordonanței.

Care a fost efectul acelei ordonanțe pentru cheltuielile cu bunuri și servicii? În primele cinci luni la acest capitol cheltuielile ajunseseră la 30,2 miliarde lei, reprezentând 12,9% din totalul cheltuielilor publice, în creștere cu 15% față de anul precedent. Asta înseamnă o medie de 6,04 miliarde pe lună, în primele cinci luni ale anului. După această ordonanță, ce încerca să limiteze direct cheltuielile cu bunuri și serviciile, la finalul lui septembrie, după cum am văzut, acestea ajunseseră deja la totalul de 53,9 miliarde. Asta înseamnă o creștere cu 23,7 miliarde lei în patru luni, adică o medie de 5,92 miliarde pe lună, ceea ce se traduce cu o scădere de 2% a acestor cheltuieli.