Economia României frânează brusc cu datoria publică la peste 50% din PIB. „Problema este că folosim acești bani pentru consum”

Marți, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat o creștere a economiei cu mult sub așteptările specialiștilor, indicând o stagnare a ritmului de creștere trimestrial, o veste ce vine la doar o zi după ce nivelul datoriei publice a trecut din nou de 50% din PIB.

Economia intră pe pauză, datoria publică în creștere

Potrivit datelor INS, făcute publice marți, economia României a stagnat la începutul acestui an, înregistrând o creștere trimestrială estimată, față de trimestrul IV al anului 2022, de 0,1%. Creșterea secvențială a înregistrat astfel o scădere accentuată de la 1%, cât a fost în trimestrul trecut, la doar 0,1%. Față de primul trimestru al anului 2022, PIB-ul țării a înregistrat o creștere de +2,3% (+2,8%, ajustat), însă se observă o scădere a ritmului de creștere de la 4,7% în trimestrul al patrulea din 2022.

De asemenea, INS a revizuit o serie de date anterioare privind ritmul de creștere al economiei, majorând cu 0,3% creșterea din T1 2022, dar revizuind-o în scădere cu -0,5% pe cea din T2 2022 și cu -0,2% pe cea din T3 2022.

Dacă principalii analiști din piață anticipau o ușoară încetinire a creșterii economice la începutul anului, aceste date sunt mult sub așteptările specialiștilor din domeniu. Spre exemplu, Erste anticipa o scădere a dinamicii actuale la 4%, în timp ce estimările ING erau pentru o decelerare la 3,7%. Mai mult, aceste date vin în aceeași zi în care Comisia Europeană a revizuit în plus, de la 2,5% la 3,2%, prognoza privind creșterea economiei României pentru anul 2023. Cei de la BERD văd un avans al economiei de 2,5% în 2023, la fel ca cei de la ING, și peste așteptările celor de la Erste, care văd o creștere de doar 2,1%. FMI anticipează o creștere economică de 2,4% pentru acest an și 3,7% pentru anul 2024. Săptămâna trecută Comisia de Prognoză a MFP estima și ea o creștere a PIB-ului de 2,8% în 2023, și de 4,8% în anul următor.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Cu o zi înainte, cei de la Profit.ro au scris că datele Ministerului Finanțelor arată că în luna februarie datoria publică a României a ajuns la 706,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 50,1% din PIB. Spre exemplu, în luna decembrie a anului trecut datoria publică era de 667,3 miliarde lei, adică 47,2% din PIB. Pentru întreg anul, statul român are nevoie de împrumuturi de 160 de miliarde de lei, dintre care doar 68 de miliarde pentru acoperirea deficitului, iar restul de peste 90 de miliarde pentru pentru plata împrumuturilor ajunse la scadență.

De altfel, în primele patru luni ale anului împrumuturile statului au depășit suma de 84 de miliarde, doar în luna aprilie statul atrăgând împrumuturi de 12 miliarde. Cea mai mare parte a acestei sume, 55,3 miliarde de lei, a fost contractată în luna ianuarie de pe piețele externe. Atunci, la împrumuturile pe 30 de ani statul român s-a angajat să plătească o dobândă de 7,67% pe an.

Economiștii susțin că această creștere a ponderii datoriei în PIB se explică tocmai prin dinamica mai mare a acesteia față de ritmul de creștere al economiei. Altfel spus, datoria crește într-un ritm accelerat, peste cel de creștere al economiei, ceea ce duce la o creștere constantă a datoriei publice. Economistul Cristian Păun subliniază că dinamica datoriei este în strânsă legătură cu dinamica deficitului bugetar, adică cu o guvernare unde cheltuielile depășesc veniturile bugetare.

„Dinamica și volumul datoriei publice pe care-l acumulează din vreme în vreme Ministerul Finanțelor are strânsă legătură cu dinamica și volumul deficitului bugetar. Guvernul nu apelează la împrumuturi pentru că se plictisește acasă, ci apelează la împrumuturi pentru că nu reușește să colecteze taxe față de ce cheltuieli și-a programat. Deci, dacă vrem să rezolvăm problema dinamicii și a volumului datoriei publice va trebui să umblăm la modul acesta de guvernare pe deficit, care de foarte multă vreme este clamat în România ca fiind benefic, ca aducând dezvoltare”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Păun.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Problema fundamentală, economia neperformantă

În opinia economiștilor problema fundamentală cu care se confruntă România este că, în ciuda creșterii economice spectaculoase din ultimii ani, economia țării rămâne una neperformantă. Altfel spus, economia este susținută de fondurile uriașe care intră în țară de la Comisia Europeană, însă problema fundamentală este că acești bani nu merg către investiții care să dinamizeze și să aducă creștere economică.

Economistul Cristian Păun este de părere că practic acești bani, miliardele de lei pe care statul le împrumută pentru a-și finanța deficitul, merg cu precădere spre consum, și nu spre investițiile pe care un stat ar trebui să le facă pentru a susține dezvoltarea economică sustenabilă.

„O altă problemă a datoriei publice, pe lângă ritmul său amețitor și costul la care ne împrumutăm, apare problema legată de faptul că noi folosim acești bani nu pentru dezvoltare, ci pentru consum. Adică are o foarte mică legătură cu dezvoltarea și cu efectul de antrenare absolut obligatoriu, care ar trebui să genereze venituri bugetare care să dea posibilitatea rambursării acestei datorii publice. Noi nu am investit aproape deloc din acest deficit și această datorie.

Ca să dau un termen de comparație, eu am făcut o analiză la un moment dat în care am arătat că deficitele acumulate de România din 1995 până în prezent sunt undeva la 190 de miliarde euro. Adică vreo 19.000 de kilometri de autostradă, sau o treime din circumferința globului la Ecuator pe care am acoperi-o cu autostrăzi. Noi am făcut sub o mie de kilometri de autostradă. Și vorbesc doar de aceste deficite, adică cheltuieli mai mari decât venitul”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Potrivit acestuia, ne aflăm astfel într-o dinamică unde ne împrumutăm masiv doar pentru a plăti împrumuturile contractate anterior, iar în condițiile în care acești bani nu sunt investiți în economie nu există nici scenariul scăderii ponderii acesteia ca procent din PIB.

„Noi neinvestind acești bani în investiții cu efect de angrenare mereu folosim împrumuturi pentru a plăti alte împrumuturi pentru că nu avem veniturile fiscale care să ne dea posibilitatea să rambursăm din aceste împrumuturi fără a contracta altele noi. Deci avem această dinamică și prin faptul că neavând efect de antrenare, folosim datorie publică, rostogolim datorie publică pe lângă cea pe care o acumulăm în mod normal ca urmare a deficitelor constante pe care le facem”, a mai precizat, pentru FANATIK, economistul Cristian Păun.

Același lucru era subliniat și de către președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-o analiză anterioară privind sustenabilitatea datoriei publice, acesta subliniind că economia noastră nu produce suficiente bunuri cu valoare adăugată ridicată pentru export.

„Este plauzibil de presupus că producția de tradables (bunuri exportabile și bunuri ce pot înlocui importuri) nu a ținut pasul cu consumul agregat; se poate gândi că avem un proces defectuos de alocare a resurselor, care a favorizat dezvoltarea de non-tradables. Sunt insuficiente politici industriale care să vizeze producția de tradables, creșterea valorii adăugate (inclusiv în domeniul agroalimentar)”, nota acesta, într-o analiză publicată la începutul lunii aprilie.

Și profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că țara noastră înregistrează o creștere economică ce nu este sustenabilă, fiind întreținută doar de creșterea cheltuielilor. Statul susține aceste cheltuieli fără acoperire, care explică deficitul bugetar, și astfel își asigură creșterea constantă a economiei – chiar dacă aceasta nu este una sustenabilă.

„Zilele acestea am tot văzut cum instituțiile statului (ministere, consilii județene) s-au grăbit să cumpere cele mai scumpe telefoane, cele mai scumpe monitoare de gaming, limuzine electrice – ceea ce crește PIB, însă cu siguranță înseamnă risipă. În prezent, România este inundată din nou de bani. Puzderie de bani europeni și numeroase investiții străine, unele care s-au refugiat aici din pricina războiului. Acești bani întrețin creșterea PIB.

Când scriu aceste rânduri profesorii pregătesc greva generală. Te și întrebi: cum naiba, mă, după un an cu creștere de 5% și într-unul cu creștere de 3%, atâta lume e nemulțumită?”, a scris acesta, pe pagina sa de Facebook, subliniind că încetinirea economiei se explică tocmai prin faptul că mare parte din banii care intră în economie sunt pur și simplu risipiți.

Fără creștere economică, datoria devine nesustenabilă

Economiștii subliniază că fără o creștere sustenabilă a economiei datoria publică poate ajunge ușor la un nivel nesustenabil, mai ales în condițiile în care în prezent statul se împrumută în mare parte pentru a plăti împrumuturile vechi.

„La un moment dat o să ne trezim cu un 80-90% datorie publică și e nesustenabilă pentru că nici nu avem din ce să o plătim înapoi. Asta pentru că investițiile statului în tot ceea ce ține de el, infrastructură și așa mai departe, nu există sau sunt foarte, foarte slabe sau de proastă calitate. Și atunci nu reușim să dăm din banii pe care i-am împrumutat și calea spre insolvență este absolut deschisă”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Cristian Păun.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât România plătește pentru aceste împrumuturi unele dintre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Astfel, în decembrie nivelul dobânzilor plătite de statul român a fost de 7,7%, în ușoară scădere de la nivelul de 8% înregistrat în luna mai a anului 2022, cea mai mare valoare din ultimii zece ani plătită la împrumuturile pe zece ani. La ora actuală doar Ungaria, dintre țările din UE, plătește dobânzi mai ridicate decât România.

Urmările se văd direct în bugetul statului. În anul trecut costurile dobânzilor au crescut cu 60% față de anul precedent. Mai mult, în execuția bugetară pentru primele trei luni ale anului cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o creștere cu 58% sau 3,3 miliarde de lei față de anul 2022, ajungând să reprezinte 0,6% din PIB. Practic, ritmul de creștere din 2022 pare să se fi menținut și cel puțin pentru începutul anului 2023.

Economiștii sunt de părere că deși aceste dobânzi reprezintă a riscurilor și a credibilității unui stat, în acest caz, ele arată în primul rând tot problema principală privind necompetitivitatea economiei românești.

„Când mergeți la bancă, o bancă se uită în primul rând la sustenabilitatea dumneavoastră ca debitor – puteți da banii înapoi? Și la ce se uită mai exact: la capacitatea dumneavoastră de a produce venituri. La fel se uită și la un Guvern, la capacitatea lui de a produce venituri, de a ține sub control cheltuielile, adică al deficit. Ei văd această situație, această fotografie a Guvernului și evident că faptul că tu îi dai o dobândă mai mare, dai acea dobândă pentru că îl consideri nesustenabil pe parte de guvernanță la nivel național. Vorbim de risc de țară sau risc sistemic”, a mai declarat profesorul Cristian Păun, pentru FANATIK.