Editorial eveniment Daniel Şendre. Mesaj pentru Hagi: “Atât de mult te respect, încât nu-ți dau voie să mă păcălești!”

Viața a fost atât de bună cu unii dintre noi, încât ne-a oferit posibilitatea să colindăm lumea asta de la un capăt la altul, în lung și în lat. Alții, mai puțin norocoși, am ajuns în afară în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, nu în vacanțe.

Daniel Şendre, mesaj pentru Hagi: “Atât de mult te respect, încât nu-ți dau voie să mă păcălești!”

Însă toți românii care au pus piciorul vreodată în străinătate știu exact ce vorbesc, iar dialogul decurge așa:

Where are you from?
– Romania.
Oooo! Gica Hagi, Nadia!

Toți românii îl avem pe Gică Hagi în bagaje, fără ca măcar să realizăm.

Eu pe Hagi îl port chiar la piept, lângă inimă, agățat de un lănțișor invizibil, ca pe o cruciuliță. Iubesc fotbalul, așa că la stângaciul nostru de geniu mă închin!

Pentru România, Nadia și Hagi sunt cei mai mari ambasadori, rostirea numelor lor fiind un motiv uriaș de mândrie pentru români. Le auzim din Thailanda până la New York, zâmbim larg și îl rugăm pe Dumnezeu să le dea sănătate, ca prea mari sunt. Mari de tot! Uriași!

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Dar tocmai pentru că îl iubesc atât de mult pe Hagi nu îi dau voie să mă păcălească. Ca jucător îi datorăm enorm, însă ca manager nu îi datorăm nimic altceva în afară de respectul cuvenit pentru munca și eforturile depuse în acest sens.

Mai mult decât atât, eu îmi permit astăzi să îi spun că cel care trebuie să arate mai mult respect este chiar Hagi însuși. Pentru că Gică Hagi e atât de mare, încât nu are voie să nu arate CLASĂ.

Managerul Hagi este arogant peste măsură aproape. Managerul Hagi s-a comportat execrabil cu reporteri și instituții de presă, transferând prin intermediul lor lipsa de respect publicului.

Dialog între gentlemanul Hagi și o domnișoară angajată în presă, după partida pierdută cu Sepsi, scor 1-0, în etapa cu numărul 19:

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

“Care este sentimentul în momentul în care dominați tot meciul, dar totuși nu obtineți puncte?”, a fost întrebarea nevinovată a reporteriței.

Hagi s-a încruntat și a ridicat vocea. A câta oară!?

“Păi, eu zic că a fost gol valabil. Asta nu te-a pus să mă întrebi?”

“Nu primesc întrebările” …, a îngăimat, pe un ton stins, fata.

“A, depinde ce zic cei de la televiziune, cum vor ei. Nu am marcat gol valabil???Aha, nu știți! La alții știți, la noi nu știți! Luați-o, n-o spuneți, n-o mai dați la televizor, ascundeți-o și p-asta!”

Nervi și urlete de la idolul nostru. Hagi vede peste tot conspirații și consideră că tot ce respiră pe lângă el trebuie să îi stea în genunchi. Hagi înjură jucători și de multe ori repede părinți. La meciurile de acasă, managerul permite chiar abuzuri din partea angajaților săi împotriva suporterilor echipelor oaspete.

Gică al nostru desconsideră de prea multe ori oameni și instituții. Comportamentul său în afară se numește “bullying” și se pedepsește indiferent din partea cui vine. Ireal de agresiv, Regele timorează din senin.

ADEVĂRUL ÎNSĂ TREBUIE SPUS.

Gică Hagi a decis să investească în fotbal pentru că îl iubește atât de mult, încât nu poate trăi fără el. Avea varianta să continue să antreneze pe banii altora, însă orgoliul său uriaș l-a determinat să devină propriul său șef. Gică Hagi e prea mare încât să dea explicații cuiva. Idolii nu pot avea șefi.

Hagi a investit în fotbal în primul rând pentru el și abia apoi pentru oricine altcineva.

Investiția sa îl păstrează viu, sănătos mental și alert. Proiectele sale îi oferă satisfacții și totodată ocazia să arate lumii cât de bun este în ceea ce face.

Gică Hagi a fost mare ca jucător și tinde spre măreție inclusiv ca antrenor. Hagi e născut să zboare cu vulturii, nu să se târască alături de șobolani.

Nu România ar trebui să îi mulțumească pentru că dă jucători la naționale, ci invers, pentru că naționalele României le cresc jucătorilor cota. Tricolorul îi face nu doar vandabili, ci și profitabili pentru “afacerea Hagi”.

E cel mult win-win, în nici un caz prosternare, așa cum ne cere Gică.

Aseară, Campioana României a fost demantelată de Sheriff Tiraspol și trimisă înapoi în mlaștina în care băltim acasă cu toții.

E clar că Champions League nu e de noi!

Să încercăm să analizăm meciul ne-ar arunca în ridicol. Să încercăm să mai găsim scuze ar însemna să continuăm să ne mințim singuri.

Realitatea este cea la care tocmai am asistat cu toții: echipa unui oligarh transnistrean a făcut instrucție cu campioana Ligii 1.

Să nu aud că FCSB, CFR sau una dintre Craiove ar fi reușit să o schimbe, că aici nu suntem la iUmor și nici la stand up în Caffe Deko!

Trebuie doar să lăsăm capul în pământ și să acceptăm ceea ce reprezentăm astăzi în fotbalul modern: un mare NIMIC! Suntem jos, jos de tot, suntem lipiți de glia strămoșească, bătuți de o echipă modestă din Europa de Est.

E nevoie de mult mai mulți bani în fotbalul românesc, de ceva creier în plus și măcar de puțină inspirație, că nici din asta n-avem! Trebuie regândite inclusiv metodele de pregătire la nivel de copii și juniori. Creștem jucători de fotbal fără forță și care nu știu să stea în teren. Reușim, cumva, încă, nu știu cum, să mai transferăm câte unul mai răsărit în afară, doar pentru a avea de unde să se întoarcă pe Otopeni, în cel mult 2 ani. Nu mai păcălim pe nimeni, doar ne amăgim.

În fotbal nu mai existăm. Începând de la echipe de club până la naționala mare mustim într-o mediocritate înfricoșătoare.

Și tocmai pentru că îl iubim atât de mult pe Hagi suntem obligați să îl întrebăm:

Ce e de făcut, Gică? Unde greșim? Conștientizăm asta, măcar?

Suntem obligați să o facem cu toții, mai mici sau mai mari, idoli sau anonimi.

SĂ ÎNCEPEM SĂ NE RESPECTĂM, ÎN LOC SĂ CONTINUĂM SĂ NE PĂCĂLIM

Aseară, la Tiraspol, fotbalul ne-a pedepsit, iar.