Editorial Răzvan Ioan Boanchiș: De la Dobrin la Cămătaru

Discuțiile despre Hagi și Dobrin n-au încetat și e foarte bine. În 2014, când s-a schimbat conducerea FRF, am scris că noii șefi ai instituției ar fi în stare să îl confunde pe Dobrin cu Dan Spătaru, dacă văd pozele lor în pandant. Amândoi blonzi, amândoi artiști uriasi, amândoi cu povești de nopți lungi, alunecând printre crevasele obrajilor.

Editorial Răzvan Ioan Boanchiș: „Vorbim despre absența lui Dobrin la Guadalajara, dar uităm de o absență la fel de importantă”

E foarte bine că Dobrin trăiește prin această polemică între generații. Până la Mondialul din Qatar, eu am m-am obstinat să susțin că Maradona e clar peste Messi. În fotbal nu e clar decât rezultatul.

Mă bazam pe faptul că și Ronaldinho a fost considerat, la începutul acestui secol, “cel mai bun fotbalist al tuturor timpurilor”. În cazul lui Ronaldinho, “toate timpurile” au durat vreo cinci ani. După Qatar, nu m-am schimbat radical, dar am făcut un pas în lateral, dacă nu în spate.

Dobrin picta și nu îl interesa să mai vândă și tabloul. Cel mai bun meci făcut de el în deplasare a fost cu Dinamo. La o distanță cosmică de Pitești. 120 de kilometri. S-a terminat 4-3 pentru Argeș.

Digi24.ro

Celentano, mesaj-manifest după primul tur prezidențial: „Ne-am întors în Evul Mediu sau la piramide? Alo, faraoane, ce facem?"

Când era la Sportul Studențesc și la Farul, Hagi a înscris în poarta lui Dinamo din toate pozițiile, dar golurile alea nu se compară, ca importanță, cu golurile pe care le-a înscris Hagi, pe stadioanele Europei, pentru echipa națională și pentru echipele lui de club.

„Meciul ăla era perfect pentru Cămătaru”

Vorbim foarte mult despre absența lui Dobrin la Guadalajara. Dar uităm de o absență, poate la fel de importantă, de la Campionatul Mondial din Italia ’90. Absența lui Cămătaru.

Cu numărul 7 era Lăcătuș, aici n-avem ce contesta. Pentru numărul 9 au concurat și au alternat prezențele Răducioiu și Balint. Cele mai bune vârfuri ale momentului și ai următorilor ani.

Unul foarte tânăr în ’90, celălalt încă tânăr. Dinamo jucase o semifinală de Cupa Cupelor în 1990, Steaua o finală de Cupa Campionilor în 1989, Cămataru era spre finalul carierei la Charleroi.

Digisport.ro

”Voi plăti tot!” Fiul lui Ion Țiriac, gata să bage mâna adânc în buzunar! Anunț fără menajamente: ”Nu există pe jumătate însărcinată”

Dar în meciul cu Irlanda, Lăcătuș avea doua cartonașe galbene, iar domnul Ienei a început cu Balint – Răducioiu. Meciul ăla era perfect pentru Cămătaru. Ne-ar fi trebuit forța și experiența lui. El trebuia să se bată cu fundașii lor centrali. A fost o mare greșeală a domnului Ienei și a fost o nedreptate care i s-a făcut lui Cămataru.