Emmanuel Macron vs. Marine le Pen: Cele două viziuni asupra viitorului Europei

Emmanuel Macron și Marine le Pen propun două viziuni diferite pentru Franța, atât pe plan intern cât și pe cel extern, iar rezultatul votului de duminică ar putea avea ramificații mult mai adânci asupra întregii Europe, în special în contextul tensiunilor cu Rusia.

Macron vs. le Pen, două viziuni diferite

În ciuda crizei de securitate dintre NATO și Rusia, tema centrală a alegerilor prezidențiale din Franța o reprezintă creșterea exacerbată a costurilor de trai provocată de criza energetică. Sub sloganul „Merine, Présidente”, candidata extremei dreapta, Marine le Pen a promis să facă „o prioritate națională” creșterea numărului locurilor de muncă și a măsurilor de asistență socială, dar și să lupte împotriva islamului. Pe de altă parte, sub sloganul „Nous Tous”, Emmanul Macron, după cinci ani la conducerea țării, promite acum o „reînnoire completă” în încercarea de a atrage alegători atât de la dreapta cât și de la stânga.

În ceea ce privește măsurile sociale și economice, ambii candidați au venit cu o serie de promisiuni pentru reducerea costurilor de trai. Marine Le Pen vrea să elimine impozitul pe venit pentru toți cetățenii cu vârsta de sub 30 de ani, să reducă TVA-ul pe combustibil de la 20% la 5,5% și să-l elimine pentru alte 100 de produse esențiale. Ea vrea să determine companiile să crească salariile cu 10%, făcând majorările libere de contribuțiile fiscale ale angajatorilor și să crească salariile profesorilor cu 3% în fiecare an în următorii cinci ani. Ea dorește, de asemenea, să reducă taxele de drum pe autostrăzi cu 15% prin renaționalizarea acestora și să privatizeze radiodifuziunea publică prin eliminarea taxei de licență TV de 138 EUR.

Emmanuel Macron spune că guvernul a cheltuit deja miliarde de euro pentru plafonarea facturilor la energie și propune ca angajatorilor să li se permită să acorde personalului un bonus neimpozabil de până la 6.000 de euro. Vrea să mărească și salariile profesorilor în schimbul unor responsabilități suplimentare și este, de asemenea, pregătit să renunțe la taxa de licență TV. Organizațiile patronale susțin politicile propuse de Macron, despre care spun că vor asigura atât creșterea economică cât și a numărului locurilor de muncă, și susțin că promisiunile lui le Pen sunt lipsite de fundamente economice.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Una din cele mai spinoase teme a alegerilor din acest an o reprezintă o reprezintă creșterea vârstei de pensionare. Dacă inițial Macron a indicat că ar dori creșterea acesteia de la 62 la 65 de ani, pentru a tempera resentimentele electoratului de stânga acesta a indicat că vârsta de pensionare ar putea fi majorată doar până la 64 de ani. Acesta a promis și că va majora pensia minimă de stat, de la 950 de euro la 1.100. Marine le Pen a spus că vrea să mențină vârsta de pensionare la 62 de ani, cu posibilitatea de pensionare la 60 de ani pentru cei care au început să lucreze de la 20 de ani, și a promis majorarea pensiei minime de stat doar până la 1.000 de euro.

Un alt punct major unde agendele celor doi candidați diferă privește problema imigranților. Marine Le Pen vrea un referendum privind imigrația, cu planuri de reguli stricte pentru intrarea în Franța și pentru acordarea cetățeniei franceze. În cadrul unei propuneri extrem de controversate numită Priorité nationale (prioritate națională), ea dorește, de asemenea, să li se ofere cetățenilor francezi locuințe și servicii sociale înaintea străinilor – cu 620.000 de locuințe pentru cetățeni străini scoase pe piață pentru familiile în care cel puțin un părinte este francez. Ea a fost inițial în favoarea organizării și unui referendum privind pedeapsa cu moartea înainte de a realiza că este „neconstituțional”.

Emmanuel Macron a acuzat-o de o derivă „autoritară” și de nerespectare a Constituției. El a condamnat „agenda naționalistă a doamnei Le Pen, care nu este patriotism” și a promis că va elibera poliția și jandarmii de sarcinile administrative pentru a dubla numărul ofițerilor de pe stradă până în 2030, cu 11 noi unități mobile și 200 de brigăzi de jandarmi. Marine Le Pen promite, de asemenea, construirea de noi închisori și 7.000 de polițiști în plus.

Aceasta vrea să interzică femeilor musulmane să poarte vălul în locuri publice. Marine le Pen a numit vălul musulman o „uniformă” impusă de oameni cu o viziune radicală asupra islamului. Franța are cea mai mare populație musulmană din Europa de Vest și, întrucât 69% dintre aceștia au votat pentru candidatul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon în primul tur, votul musulman ar putea juca un rol important în al doilea tur.

Digisport.ro

Diana Șucu, detalii neștiute despre Dan Șucu: ”A slăbit 10 kg. I-a fost greu”

Vot crucial pentru viitorul Europei

Emmanuel Macron a numit aceste alegeri un „referendum asupra Europei”, argumentând că Europa protejează Franța de crize și război, acuzându-și adversarul că dorește să părăsească UE într-un „Frexit” fără a îndrăzni să spună acest lucru.

Marine Le Pen s-a îndepărtat mult de promisiunea ei inițială de a părăsi UE, deși tabăra Macron consideră că acesta este planul ei suprem. „Nimeni nu este împotriva Europei”, a spus ea după primul tur. Și totuși, în 2012, ea a fost în favoarea ieșirii Franței din UE, o poziție care a fost nuanțată apoi în 2017, când a spus că vrea să părăsească euro. „Acum spune că vrea să rămână în Uniunea Europeană, dar să o schimbe din interior, pentru a realiza o Europă a națiunilor suverane”, este de părere Sylvie Kaufmann jurnalistă la ziarul Le Monde.

Cu toate acestea, planurile ei de prioritate pentru cetățenii francezi ar contrazice direct legislația UE. De asemenea, ar provoca probleme dacă ar încerca să înăsprească controalele la frontieră, să reducă contribuțiile franceze la bugetul UE și să acorde întâietate legislației franceze.

Ea a promis, de asemenea, că va opri orice cooperare cu Germania, inclusiv proiectele de tancuri militare și avioane de vânătoare. O admiratoare a Brexit-ului, ea vorbește despre eliberarea Franței de „cămașa de forță a Bruxelles-ului”, în timp ce neagă că nu are speranțe în Frexit.

O victorie a lui Le Pen ar trimite unde de șoc la Bruxelles, în contextul în care Franța este membru fondator al Uniunii Europene și este acum al doilea cel mai mare susținător financiar al acesteia.

Jonathan Eyal, director asociat la think tank-ul Royal United Services Institute, este de părere că planurile ei ar putea duce la paralizarea UE dacă alte state membre, precum Polonia și Ungaria, își unesc forțele cu Franța în încercarea de a reduce puterile Comisiei Europene. „Este o idee care ar face blocul comunitar să arate mai mult ca un grup de state națiuni, mai degrabă decât un concept unificat”, a explicat acesta.

Marine le Pen, un pericol pentru Europa

Deși în primul tur al alegerilor prezidențiale Marine le Pen a avut un scor cu cinci procente mai mic decât cel obținut de Macron, iar sondajele de miercuri, înaintea ultimei dezbateri televizate dintre cei doi îl plasau pe acesta învingător cu un scor de 55,83%, temerile unei victorii a lui le Pen rămân ridicate în Europa.

Influentul editorialist al publicației Financial Times, Gideon Rachman scria săptămâna aceasta că realitatea cu care Europa se confruntă acum, în care extrema dreapta franceză atinge scoruri nemaivăzute după 1945, este una „complet neconfortabilă”. În opinia acestuia, deși le Pen a încercat să-și curețe imaginea în acest scrutin electoral, posibilitatea ca Franța să fie condusă de un politician cu o admirație recunoscută pentru Donald Trump și Vladimir Putin ar putea zdruncina Europa.

„Consecințele directe ale unei președinții Le Pen pentru UE ar fi grave. De-a lungul anilor, oameni de stat francezi precum Jean Monnet, Robert Schuman și Jacques Delors au fost esențiali pentru construirea proiectului european. Dar Le Pen are intenția de a deconstrui UE. Ea promite că va restabili primatul dreptului francez asupra dreptului UE, care este incompatibil cu apartenența la uniunea celor 27 de națiuni. 

În Europa, Le Pen a cultivat legături cu „democrații iliberali” din Ungaria și Polonia. Ea a fost prima care l-a felicitat pe Viktor Orban pentru victoria sa electorală – în ciuda faptului că este acuzat de UE de încălcarea statului de drept, suprimarea libertății presei și corupția. În cel mai bun caz, Le Pen nu este deranjată de păcatele lui Orban. În cel mai rău caz, ea îl vede ca pe un model pentru Franța.

Cu Le Pen controlând Franța, afirmația lui Orban că naționalismul său iliberal reprezintă viitorul Europei ar părea brusc mai plauzibilă”, a scris editorialistul britanic care subliniază că poziția anti-NATO a lui le Pen ar fi un nesperat cadou și pentru Vladimir Putin.

Este posibil ca balanța la votul de duminică să fie înclinată de electoratul de stânga, care la turul întâi l-a susținut pe Jean-Luc Mélenchon, liderul mişcării Franţa Nesupusă obținând 22% din voturile exprimate. Timp de o săptămână, acesta a organizat o consultare cu simpatizanții săi pentru a vedea în ce direcţie se vor duce voturile acestora la turul doi iar, după opțiunile exprimate de către peste 200.000 de simpatizanți ai acestuia, votul alb sau nul a ieşit în frunte, aproape 38% din sufragiile exprimate. Deși o treime dintre aceștia au spus că vor vota cu Macron, unele sondaje arată că și pentru le Pen există o susținere importantă în rândul stângii, 30% din susținătorii lui Mélenchon declarând că ar vota cu le Pen.

Wolfgang Münchau, fost editorialist la Financial Times, arată într-o analiză recentă că Macron are de asemenea o problemă cu electoratul tânăr, care dorește schimbări radicale, și care nu vede nicio diferență între actualul președinte al Franței și le Pen. În ciuda diferențelor radicale din programele electorale ale celor doi, tinerii sunt mai degrabă influențați de dezbaterile purtate pe rețelele de socializare, acolo unde haștag-ul #niMacronniLePen a devenit extrem de popular și ar putea determina un absenteism masiv duminică.

„Sunt două motive pentru această poziție. Primul este ignoranța sau incapacitatea de a alege sau de a elimina. Ei se hotărăsc navigând prin grupurile lor de social media sau vorbind cu prietenii. Această bulă este deconectată de realitatea care i-ar putea ajuta să aleagă între candidați.

Celălalt motiv este strategic. Neprezentarea la votul de duminică crește șansa unei victorii pentru Le Pen. Acest lucru ar trimite o schimbare seismică în întregul sistem. Ar schimba jocul pentru viitoarele alegeri legislative, ar duce la proteste de stradă și ar avea implicații pentru următoarele alegeri prezidențiale. Cei care preferă schimbarea radicală pot saluta acest lucru. Și istoria a arătat că în politică, oamenii deseori îl votează afară pe singurul candidat de care sunt cel mai aproape. În 2016, democrații americani au preferat să se abțină decât să voteze pentru Hillary Clinton. În 1932, partidul comunist german a luptat împotriva social-democraților, ceea ce a permis ascensiunea lui Adolf Hitler la putere”, subliniază ziaristul german.