News

Europa luptă pentru fiecare picătură de apă. Observatorul European al Secetei trage un semnal de alarmă

Europa se usucă. Există riscul să rămânem fără apă. Experții trag un semnal de alarmă și explică ce a cauzat o criză fără precedent.
06.06.2023 | 20:20
Europa lupta pentru fiecare picatura de apa Observatorul European al Secetei trage un semnal de alarma
Continentul european rămâne fără apă. Foto: Hepta.
ADVERTISEMENT

Continentul european se confruntă cu o situație alarmantă de lipsă a resurselor de apă, avertizează experții de la Observatorul European al Secetei. Această problemă este generată în primul rând de condițiile meteorologice din vara și iarna trecută, care au fost catalogate drept cele mai secetoase din ultimii 500 de ani.

Continentul european rămâne fără apă

Prin urmare, rezervele de apă au devenit din ce în ce mai limitate, având un impact direct asupra sectorului agricol. În țări precum Spania și Franța, au izbucnit proteste din cauza lipsei critice de apă. Situația este îngrijorătoare, deoarece se prognozează că temperaturile vor crește considerabil în perioada următoare, ceea ce ar putea agrava și mai mult criza apei din Europa.

ADVERTISEMENT

Luna trecută, guvernul spaniol a aprobat un pachet de 2,2 miliarde de euro pentru a atenua impactul secetei asupra sectorului agricol. Datele recente arată că peste un sfert din statele membre ale Uniunii Europene, adică cele 27 de țări, se confruntă cu condiții de avertizare de secetă, iar 8% din regiune se află într-o stare de alertă de secetă.

În ciuda ploilor abundente care au ajutat la umplerea rezervoarelor și la îmbunătățirea umidității solului în urma unor inundații devastatoare din ultimele săptămâni, situația rămâne critică. O mare parte din nordul Europei și țări precum Spania, Franța și Portugalia se confruntă în continuare cu deficite semnificative de apă.

ADVERTISEMENT

Suprafețe mari sunt expuse riscului ridicat de degradare

Studiul Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București relevă riscul iminent al degradării terenurilor prin aridizare, cu consecințe potențiale de deșertificare. În total, peste 11,2 milioane de hectare de teren se confruntă cu această problemă, dintre care aproximativ 7,5 milioane de hectare (66,8%) prezintă o susceptibilitate mare.

Câmpia de Vest se află într-un pericol considerabil, cu 1,5 milioane de hectare (13,3%) expuse la un risc mare sau moderat de degradare. De asemenea, 6,1% din terenurile din Podișul Transilvaniei se confruntă cu un pericol moderat, în timp ce aproximativ 6,4 milioane de hectare în Câmpia Română, Podișul Moldovei și parțial în Dobrogea prezintă un risc mare.

ADVERTISEMENT

Dobrogea este chiar menționată ca o zonă “semi-aridă” de către specialiștii Institutului, iar în ciuda faptului că ocupă doar 7,1% din suprafața totală a terenurilor vulnerabile, peste 251.800 de hectare prezintă o susceptibilitate extrem de mare, 529.700 de hectare o susceptibilitate foarte mare, iar 18.500 de hectare o susceptibilitate moderată.

Deșertificarea și degradarea terenurilor, o amenințare în creștere în UE

În ceea ce privește terenurile cu risc ridicat de aridizare și deșertificare, aproximativ opt milioane de hectare de teren arabil, reprezentând 33,7% din suprafața totală a țării, se află în pericol. De asemenea, există 150.700 de hectare de pajiști și pășuni și 21.400 de hectare de culturi permanente în situație vulnerabilă. La nivel de județe, Olt se confruntă cu cel mai mare risc, unde 65% din terenurile arabile sunt expuse, urmat de Dolj cu 66% și Mehedinți cu 30%.

ADVERTISEMENT

Analiza efectuată evidențiază că deșertificarea și degradarea terenurilor reprezintă amenințări tot mai mari în cadrul Uniunii Europene. Deși degradarea terenurilor afectează toate țările UE, riscul de deșertificare este în creștere, în special în Europa de Sud și în zonele limitrofe ale Mării Negre din Bulgaria și România.

ADVERTISEMENT