Extinderea UE în fața agresiunii lui Putin, la pachet cu riscuri majore pentru blocul comunitar

Extinderea UE este din nou pe agenda președintelui Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, luna aceasta. În prezent, se fac demersuri pentru a aduce până la opt noi membri în blocul de 27 de țări. Dar această campanie istorică de extindere prezintă propriile sale riscuri pentru blocul comunitar.

Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova…

Adăugarea de noi state – printre care s-ar putea număra și Ucraina, o mare putere agricolă – ar deschide o cutie a Pandorei a provocărilor. Ar fi necesare reforme interne radicale, ceea ce ar putea declanșa ani de lupte interne toxice între membrii actuali ai UE. În ciuda complexității dureroase a oricărui proces de extindere, agresiunea Rusiei a convins unele guverne ale UE că nu își pot permite să aștepte.

„Acesta este acum momentul să fim îndrăzneți și să ne schimbăm abordarea față de extindere – să aducem cele șase țări din Balcanii de Vest, fiecare dintre ele, precum și Ucraina și Republica Moldova, în mod clar în familia noastră”, a declarat ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg pentru Politico. „Extinderea nu este un efort birocratic. Este vorba despre exportul și protejarea unui anumit model de viață al democrațiilor occidentale libere și deschise”.

Se așteaptă ca extinderea UE să fie o temă care să fie prezentă în discursul anual al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind starea blocului comunitar, pe 13 septembrie. Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de capitale ale UE urmează, de asemenea, să aprofundeze subiectul în cadrul unei reuniuni care va avea loc la sfârșitul lunii octombrie, potrivit a doi diplomați europeni de rang înalt cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni confidențiale.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Mai ales, Germania și Franța par să fie de acord. Oferta cancelarului german Olaf Scholz de la începutul acestui an pentru o Europă „lărgită”, precum și semnalele optimiste de la Paris, unde ministrul francez pentru Europa, Laurence Boone, a declarat că UE ar trebui să transmită un „mesaj coerent” țărilor candidate cu privire la aderarea la Uniune – nu în ultimul rând pentru a le ajuta să se lupte cu campaniile de influență rusești.

Turcia, lăsată iar la ușă

O întrebare este legată de calendar. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a cerut ca noii membri să fie admiși în bloc până în 2030. Președintele francez Emmanuel Macron susține ideea unei extinderi în etape, în care țările să obțină mai întâi acces la piața unică înainte de a deveni membri cu drepturi depline ai UE. Cancelarul Schallenberg a sugerat posibilitatea ca țările candidate să aibă statut de observator în cadrul Comitetului politic și de securitate (CPS) al UE, un organism de la Bruxelles în cadrul căruia se iau deciziile de politică externă.

„În loc să le trimitem pur și simplu o declarație de politică externă și de securitate comună a UE sau o declarație de politică externă comună, spunându-le ‘semnați-o’, le facem să participe la gândirea noastră, la luarea deciziilor”, a spus el. Noul impuls pentru o Europă mai mare marchează prima astfel de campanie de extindere de când blocul comunitar a acceptat Croația în rândurile sale în 2013.

Discuțiile privind acceptarea Turciei s-au încheiat cu un refuz categoric pentru Ankara din partea președintelui francez de atunci, Nicolas Sarkozy, în 2011, ceea ce a frânat extinderea ulterioară.Însă, dacă vor să își realizeze ambițiile, liderii UE vor trebui să facă față unor dificultăți acute.

Digisport.ro

FOTO Milionarul român a ieșit din spital și nu a stat pe gânduri! Unde a fost surprins

Corupție endemică la Kiev

Dezbaterile vor fi probabil aprinse între capitalele europene, în timp ce oficialii cântăresc gradul de adecvare a țărilor candidate – preocupările legate de corupția din Ucraina, de exemplu, sunt foarte mari. Apoi, există perspectiva de coșmar a reformării proceselor decizionale interne ale UE pentru a se adapta la un bloc mult mai mare.

Imediat ce Michel a stabilit data limită de 2030, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care este responsabilă cu evaluarea capacității națiunilor candidate, a turnat apă rece privind un termen atât de rapid. Procesul de aderare la UE se bazează exclusiv pe „merit”, a declarat acesta. Executivul UE urmează să prezinte rapoarte de progres privind țările candidate în cursul acestui an, deși un diplomat de rang înalt al UE a declarat că este posibil ca prezentarea să fie amânată pe fondul examinării intense a candidaturii de aderare a Ucrainei, în special.

”Vrem să dăm un semnal pozitiv Ucrainei, dar lucruri precum această propunere de a da mai multă putere serviciilor de informații ucrainene în ceea ce privește corupția pot trimite un mesaj greșit”, a declarat un diplomat vest-european. În același timp, Ucraina este o „țară foarte coruptă”.

Politica agricolă este cel mai evident punct fierbinte în orice viitoare discuții de aderare între Bruxelles și Kiev. Exporturile de cereale ieftine ale Ucrainei ar putea inunda UE și ar putea afecta fermierii subvenționați ai blocului comunitar. Polonia și alte câteva țări UE și-au închis deja porțile pentru exporturile de cereale ucrainene, afirmând că această măsură are ca scop protejarea fermierilor lor.

„E dificil și cu 27”

Printre reformele interne pe care le-ar declanșa extinderea se numără: revizuirea politicii agricole comune a UE, reproiectarea bugetului pe termen lung al blocului comunitar și reformarea procesului decizional pentru a recurge mai mult la așa-numitul vot cu „majoritate calificată” în domenii precum politica externă, unde în prezent este necesară unanimitatea capitalelor.

„Ceea ce vedem este că actualul cadru, fie că este vorba de buget, fie de politici sau de proceduri decizionale, nu este potrivit pentru o Europă cu 30  de membri”, a declarat ministrul portughez pentru Europa, Tiago Antunes. „Uneori este deja foarte, foarte dificil, după cum știți, și cu 27”.

Ca întotdeauna, politica nu este niciodată departe de subiect. O extindere majoră a UE ar deplasa centrul de greutate al blocului către est, ceea ce ar putea dilua influența decisivă pe care Franța și Germania o au în mod tradițional asupra deciziilor-cheie.

Un grup de legislatori UE elaborează deja planuri de mare anvergură pentru modificarea tratatului UE, despre care susțin că ar fi necesare pentru extindere. Dar modificarea tratatelor fundamentale ale UE este un proces dificil care necesită referendumuri în mai multe țări. Apetitul pentru acest tip de exercițiu este limitat în rândul diplomaților UE, unii dintre ei susținând că reformele pot fi puse în aplicare în cadrul actualului Tratat de la Lisabona.

„Faci ce ți se cere și nu se întâmplă nimic”

Dezbaterea privind extinderea UE se va intensifica în lunile următoare, inclusiv la cea de-a treia reuniune a Comunității politice europene a țărilor din afara blocului, care va avea loc la 5 octombrie în Spania. Charles Michel intenționează să se întâlnească cu liderii UE în grupuri restrânse înainte de summit pentru a le afla opiniile cu privire la extindere.

În ciuda atenției intense acordate Ucrainei, țările candidate mai mici se înghesuie, de asemenea, la porțile blocului comunitar. Președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a cărui țară a depus anul trecut cererea oficială de aderare la UE, a salutat cu prudență accentul reînnoit pe extindere.

„Credem că este în interesul tuturor, pentru ca toate țările din Balcanii de Vest să adere”, a declarat Osmani. Ea a adăugat însă că țările nu sunt dispuse să aștepte la nesfârșit ca UE să se hotărască. „Este greu să nu devii nerăbdător, mai ales atunci când faci tot ce ți se cere și apoi nu se întâmplă nimic”, a spus ea.