Încă din anul 2018, Comisia Europeană anunța că vrea să reevalueze sprijinul cuplat acordat fermierilor europeni pentru culturile proteice: soia, fasole, mazăre, linte etc. Între timp, forul european a venit cu măsuri efective.
Odată cu anul în curs 2023, fermierii din România sunt obligați să cultive plante bogate în proteine vegetale pe cel puțin o zecime din terenurile agricole pe care le dețin, notează ȘtirileProTV.ro.
În urmă cu cinci ani, Uniunea Europeană promitea că sprijinul direct acordat agricultorilor care vor implementat măsura cultivării plantelor proteice va fi mărit substanțial. În 2018, Bruxelles-ul spunea că producția europeană de plante proteaginoase nu este suficientă pentru acoperirea cererii de pe piața internă.
Acum, CE anunță că fermierii vor primi și bani europeni, dacă fasolea, mazărea, lintea sau soia de pe ogoarelor lor, nemodificate genetic, nu vor fi stropite cu îngrășăminte chimice, potrivit sursei citate.
Tendința agricultorilor din România vine oarecum în contradicție cu dorința instituțiilor UE. Statistica spune că fermierii români renunță în fiecare an la culturile proteice. Se întâmpla asta deși, paradoxal, consumul de fasole, soia, linte și mazăre a crescut. În schimb, românii au pariat pe grâu, unde au câștigat mai mult, parțial, și în urma războiului din Ucraina.
Acum, cei de la vârful Uniunii Europene vor să stimuleze și producția celorlalte culturi și pentru consum, dar și pentru sănătatea terenului arabil. Anual, conform studiilor din 2022, un român mănâncă 8,7 kilograme de plante proteice, cu aproape un kilogram mai mult ca în 2019.
”Aici dau dreptate celor care s-au gândit să promoveze o astfel de lege, pentru că, odată cu cultivarea plantelor leguminoase, ele îmbunătățesc structura solului”, afirmă, pentru postul de televiziune citat, un agricultor din Dobrogea.
Conform specialiștilor, această normativă de la Bruxelles are ca scop și atenuarea schimbărilor climatice generate de încălzirea globală. Meteorologii spun că un lan de cereale afectează temperatura aerului cu 1,5 grade în plus.
Explicația: plantele uscate absorb și degajă căldură ca elemenții unui calorifer. În schimb, plantele verzi, acționează în opoziție. El nu mai elimină căldură, iar astfel nu mai este influențată temperatura aerului în zona acestor culturi.
”Pactul verde impune niște măsuri care vor fi luate la nivel european, inclusiv în Romania. Provocarea în anii care vin este legată de măsuri de menținerea a temperaturii cât mai jos”, a anunțat Mircea Chipailă, reprezentant al Asociației Agricultorilor Constanța.