Florin Talpan îl somează pe ministrul Apărării: ”Aștept să fiu avansat la gradul de general și să fiu numit comandant al clubului Steaua!”

Juristul clubului din Ghencea a făcut de curând dezvăluiri la FANATIK SUPERLIGA cu privire la tensiunea dintre el și Asociația Steliștilor 1947. Florin Talpan își arogă meritele pentru câștigarea palmaresului Stelei prin decizia ÎCCJ și consideră că a îndeplinit toate criteriile pentru a fi avansat la gradul de general și poate să conducă Clubul Sport al Armatei Steaua București.

Florin Talpan îi cere ministrului Apărării să-l pună comandant la clubul Steaua și susține că a câștigat definitiv palmaresul Stelei pentru CSA

După ce a apărut motivarea deciziei prin care ÎCCJ a decis să retrimită la Curtea de Apel cazul palmaresului clubului Steaua, Florin Talpan a făcut o postare colosală pe contul de Facebook în care îl somează pe ministrul Apărării să-l avanseze la gradul de general și să-i ofere funcția de comandat al Clubului Sportiv al Armatei Steaua.

În lungul său comunicat, Florin Talpan a explicat de ce ÎCCJ a întors procesul privind palmaresul la Curtea de Apel. Conform motivării, Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă decizia Curții de Apel care a dat câștig de cauză celor de la CSA Steaua împotriva FCSB: „Această constatare reprezintă o victorie uriaşă pentru Clubul Sportiv al Armatei STEAUA. ÎCCJ confirmă decizia Curţii de Apel, care a stabilit limpede că palmaresul realizat de o echipă de fotbal aparţine clubului sportiv la care evoluează respectiva echipă”.

”COLONEL DE JUSTIȚIE FLORIN – COSTEL TALPAN = MARCA ‘STEAUA BUCUREȘTI’ = NUMELE ‘STEAUA BUCUREȘTI’ = PALMARESUL ECHIPEI DE FOTBAL 1947 – 1998. Având în vedere rezultatele remarcabile obținute pentru Statul Român, pentru Ministerul Apărării Naționale, pentru Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucuresti, consider că se impune ca ministrul Apărării Naționale să modifice organigrama Clubului Sportiv al Armatei Steaua București în sensul ca funcția de comandant să fie de general. Consider că pentru toată activitatea mea profesională, pentru toate rezultatele excepționale, merit să fiu avansat la gradul de general și merit să fiu numit în această funcție.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Menționez că îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a fi avansat general și să fiu decorat cu Ordinul Virtutea Militară în grad de comandor, cu însemn pentru militari, ca recunoaștere a muncii depuse și a rezultatelor excepționale obținute în slujba Clubului Sportiv al Armatei Steaua București și a Armatei Române în cei 30 de ani de activitate și rezultate meritorii în îndeplinirea atribuțiilor și în pregătirea profesională.

Aștept ca ministrul Apărării Naționale să dispună măsuri în acest sens”, și-a început Talpan, mesajul publicat pe rețelele de socializare.

”Săgeți” către avocații FCSB: ”Am fost foarte mirat când s-a admis recursul FCSB”

Florin Talpan nu le dă în continuare șanse celor de la FCSB să câștige acest proces și explică foarte clar de ce: ”Am fost foarte mirat când s-a admis recursul FCSB în dosarul cu palmaresul, deoarece cunosc foarte bine prevederile legale, știam și eram sigur de munca mea, de faptul că am formulat apărările concludente și pertinente pentru ca să câștig acest dosar pentru statul român și Clubul Sportiv al Armatei Steaua, și nu în ultimul rând pentru suporterii steliști.

După cum puteți observa astăzi, avocații FCSB și avocatul Asociației Salvați Steaua sunt foarte tăcuți, deoarece s-a aflat adevărul! Ei au indus în eroare suporterii spunând că au câștigat dosarul și că palmaresul pe perioada 1947-1998 se va rejudeca, au mințit că mai au o șansă în câștigarea palmaresului Clubului Steaua, ceea ce este total fals și mincinos!

Digisport.ro

”Cea mai proastă din istorie. E șocantă”. O româncă a fost ”pusă la zid” pentru ce a făcut la Londra

Erau foarte vocali după pronunțare atât ei cât și unii jurnaliști de rea credință care susțin FCSB publicând informații mincinoase! Iată că a venit și ziua adevărului! Ca de obicei am câștigat dosarul și palmaresul Clubului Sportiv al Armatei STEAUA București, prin munca mea, studiul, nopți nedormite, fără concediu, neglijându-mi familia.

Clubul Sportiv al Armatei STEAUA București deține palmaresul Secției de Fotbal din perioada 1947-1998 şi nu a înstrăinat niciodată acest palmares”, mai notează Florin Talpan.

De ce palmaresul din perioada 1998-2003 nu este la CSA Steaua, nici la FCSB

Florin Talpan a lămurit și problema palmaresului din perioada lui Viorel Păunescu, până la cedarea clubului în 2003: ”Asociația A.F.C. Steaua nu a preluat, în anul 1999 palmaresul Secţiei de Fotbal din cadrul Clubului Sportiv al Armatei STEAUA Bucureşti. Din acest motiv, Asociaţia A.F.C. Steaua deţine propriul palmares (1998-2003) realizat în perioada în care această entitate juridică și sportivă total diferită de Clubul Sportiv al Armatei STEAUA Bucureşti a participat în competiţiile sportive.

La momentul înfiinţării sale, FCSB nu a preluat nici Palmaresul Clubului Sportiv al Armatei STEAUA Bucureşti și nici palmaresul asociației A.F.C. Steaua (1998-2003). Motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie confirmă ceea ce eu am precizat la ieșirea din sala de judecată, că palmaresul ne aparține pe perioada 1947-1998.

Această constatare reprezintă o victorie uriaşă pentru Clubul Sportiv al Armatei STEAUA în faţa celor care se folosesc în mod ilegal de numele, de istoria și de identitatea clubului Steaua înfiinţat de Armata Română în anul 1947.

Motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spulberă definitiv starea de eroare de drept, eroare de fapt și minciună  în care se află suporterii FCSB, și o parte a presei, potrivit căreia, FCSB înființată de Gigi Becali în anul 2003 ar fi ‘continuatoarea’ Clubului Sportiv al Armatei STEAUA București”, continuă juristul.

Florin Talpan susține în continuare că nu există legătură între FCSB și Steaua

”Aceasta este o minciună grosolană inventată de FCSB pentru manipularea maselor, dar și a suporterilor Stelei, și nu în ultimul rând pentru a profita financiar prin acest furt de identitate, prin asocierea ilegală cu numele și cu istoria Clubului Sportiv al Armatei STEAUA București.

În motivarea recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ține cont de decizia definitivă și irevocabilă Nr. 3425/ 2014 din dosarul marca Steaua – decizie prin care ICCJ a stabilit foarte clar că, la nivelul anului 1999, între Clubul Sportiv al Armatei STEAUA şi noua asociaţie AFC Steaua NU A OPERAT UN TRANSFER DE PATRIMONIU, iar asociaţia A.F.C. Steaua a preluat la acea vreme doar un lot de fotbalişti.

Mai mult, Instanţa Supremă, constată faptul că Clubul Sportiv al Armatei Steaua, Asociaţia A.F.C. Steaua şi FCSB sunt trei entităţi juridice total diferite, fiecare cu un regim juridic distinct, iar FCSB şi-a început activitatea în anul 2003, atunci când a fost înfiinţat de Gigi Becali, fără a avea vreo legătură cu Clubul Sportiv al Armatei STEAUA Bucureşti.

ÎCCJ constată că atât Tribunalul Bucureşti, cât şi Curtea de Apel au întărit şi au dat eficienţă autorităţii de lucru judecat – cu referire la decizia definitivă și irevocabilă din dosarul marca STEAUA, decizie pe care Înalta Curte a pronunţat-o încă din anul 2014.

Astfel, Înalta Curte constată și confirmă încă o dată faptul că Clubul Sportiv al Armatei STEAUA București nu şi-a cedat niciodată patrimoniul – marca, numele sau palmaresul – către asociaţia AFC Steaua înfiinţată în anul 1998, motiv pentru care această asociaţie nu putea transmite patrimoniul clubului STEAUA către FCSB înfiinţată în anul 2003”, precizează aceasta.

Florin Talpan, despre motivarea ÎCCJ: ”Constată că decizia Curții de Apel a fost una corectă”

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat în sfârșit motivarea pentru care procesul a fost retrimis la Curtea de Apel și confirmă că decizia în favoarea CSA Steaua a fost una corectă: ”Potrivit ICCJ, A.F.C. Steaua nu a fost niciodată proprietar al mărcii, al numelui sau al palmaresului – toate acestea au rămas întotdeauna în patrimoniul Clubului Sportiv al Armatei STEAUA.

Motivare ÎCCJ: ‘la nivelul anului 1999 nu a operat un transfer integral de patrimoniu (n. de la CSA Steaua către AFC Steaua), astfel cum pretinde recurenta-pârâtă (FC FCSB)’. Potrivit ÎCCJ, FCSB, înfiinţată în anul 2003, nu a preluat nici măcar palmaresul asociației A.F.C. Steaua realizat în perioada 1998-2003.

ÎCCJ constată că decizia Curţii de Apel a fost una CORECTĂ, dar a casat hotărârea pentru motivul că instanța de apel nu s-a pronunțat pe cererea conexă și anume pe cererea FCSB privind palmaresul pe perioada 2003-2017 fără nicio legătură cu palmaresul CSA Steaua (1947-1998) sau cu palmaresul asociatiei A.F.C. Steaua (1998-2003).

Din punctul meu de vedere, cererea FCSB privind palmaresul pe această perioadă trebuie și cred că va fi respinsă de instanța în rejudecare (dacă se respectă bineînțeles codul de procedură) ca și inadmisibilă.

ÎCCJ confirmă decizia Curţii de Apel, care a stabilit limpede că palmaresul realizat de o echipă de fotbal aparţine clubului sportiv la care evoluează respectiva echipă în momentul obţinerii victoriei, ţinând cont şi de componenţa echipei la acel moment din timp. Ceea ce înseamnă că transferul unui lot de fotbalişti de la un club sportiv (Clubul Steaua) către o altă entitate sportivă (A.F.C. Steaua) nu atrage şi transferul palmaresului realizat de sportivii din perioada în care au evoluat pentru clubul Steaua”, a mai precizat Talpan.

Florin Talpan revendică victoria: ”Palmaresul ne aparține așa cum ne aparține și marca și numele”

”CONCLUZIONÂND, Dragi suporteri puteți să vă bucurați PALMARESUL NE APARȚINE AȘA CUM NE APARȚINE ȘI MARCA ȘI NUMELE! Potrivit motivării recursului ÎCCJ, decizia prin care Curtea de Apel a stabilit că Clubul Sportiv al Armatei STEAUA București deține palmaresul din perioada 1947-1998, iar asociația A.F.C Steaua deține palmaresul 1998-2003 a fost una CORECTĂ.

Clubul Sportiv al Armatei STEAUA Bucuresti nu a înstrăinat și nu a cedat niciodată palmaresul Secţiei de Fotbal. Vă prezint drept dovadă cele mai relevante pasaje din motivarea ÎCCJ:

• ‘Concluzionând, pentru aceste motive se impune admiterea recursurilor şi casarea deciziei şi respectiv a încheierii recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, în vederea stabilirii existenţei dreptului pârâtei-reclamante (FC FCSB) asupra palmaresului pentru intervalul 2003-2017’
• ‘În rejudecare, instanţa de apel va avea în vedere şi apărările intimatei-reclamante (CSA STEAUA), potrivit cărora activitatea sportivă fotbalistică a fost desfăşurată în cadrul unor entităţi juridice diferite, cu regim juridic distinct, care şi-au desfăşurat activitatea în perioadele 1947-1998 (CSA STEAUA), 1998-2003 (AFC Steaua) şi ulterior anului 2003 (SC FC FCSB SA)’
• ‘Înalta Curte reţine că pentru a statua asupra întinderii din punct de vedere temporal a dreptului pretins, Curtea de Apel a procedat la analizarea criticilor apelantei-pârâte (FC FCSB) vizând lipsa calităţii procesuale active a reclamantului (CSA Steaua) pentru perioada 1998-2003 (AFC Steaua). Prin urmare, analiza şi admiterea criticii apelantei-pârâte (FC FCSB) a condus la diminuarea intervalului temporal pentru care a fost recunoscut dreptul asupra palmaresului în persoana reclamantului (CSA Steaua), faţă de cel pretins prin cererea introductivă (1947-2003)’
• ‘Această împrejurare nu reprezintă o încălcare a principiului disponibilităţii şi nici a dispoziţiilor art. 397 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum afirmă recurenta intervenientă (Asociaţia Salvaţi Steaua), întrucât cererea de recunoaştere a dreptului pentru intervalul 1947-2003 (n. formulată de CSA Steaua) include şi perioada pentru care s-a recunoscut efectiv dreptul (CSA Steaua) 1947-1998, iar soluţia instanţei de apel este rezultatul analizei şi admiterii uneia dintre criticile formulate de apelanta-pârâtă (FC FCSB)’
• ‘Hotărârea instanţei de apel este motivată în conformitate cu standardul de calitate (…) fiind enunţate cu claritate atât situaţia de fapt reţinută în cauză pe baza probatoriului administrat aferent perioadei 1947 – 2003, normele legale incidente, precum şi modul de aplicare al legii la situaţia de fapt determinată. De asemenea, Înalta Curte reţine că au fost analizate şi s-a răspuns tuturor argumentelor principale invocate de părţi, iar considerentele sunt formulate şi structurate coerent, de natură a susţine concluzia şi raţionamentul instanţei’
• ‘Astfel, reţinând că dreptul la palmares poate fi divizat în raport de fiecare competiţie sportivă la care se obţine o asemenea victorie, instanţa de apel a concluzionat că victoria este alocată atât cubului sportiv la care funcţionează respectiva echipă în momentul obţinerii victoriei, cât şi unei anumite componenţe a echipei la un moment în timp’
• ‘Concluzia imediată a instanţei, decurgând din caracterul divizibil al palmaresului, nu poate fi în sensul că acesta a făcut obiectul transferului către o altă entitate, astfel cum afirmă recurentele (FC FCSB si ASS), ci, instanţa de apel a menţinut dezlegarea dată de instanţa fondului (Tribunal), potrivit căreia dreptul nu a fost cesionat nici ca efect al convenţiei dintre părţi, nici ca efect al legii şi nici ca efect al pretinsului caracter accesoriu al palmaresului în raport de echipa de fotbal, acesta fiind raţionamentul logic din care s-a desprins, în mod corect, concluzia potrivit căreia dreptul asupra palmaresului aferent perioadei 1947-1998 a rămas în persoana reclamantului (CSA Steaua)’
• ‘În stabilirea situaţiei de fapt privind neoperarea transferului dreptului asupra palmaresului către recurenta-pârâtă (FC FCSB), în mod corect instanţele fondului (Tribunalul si Curtea de Apel) au dat eficienţă autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 3425/2014 a Înaltei Curţi (n. dosarul marca Steaua), prin care s-a statuat irefragabil că la nivelul anului 1999 nu a operat un transfer integral de patrimoniu (n. de la CSA Steaua către AFC Steaua), astfel cum pretinde recurenta-pârâtă (FC FCSB)’
• ‘Înalta Curte reţine că deşi instanţele fondului (Tribunalul si Curtea de Apel) s-au raportat diferit la natura juridică a palmaresului, cea de fond reţinând că are caracter patrimonial, iar cea de apel reţinând caracterul nepatrimonial, ambele au soluţionat în acelaşi mod fondul cauzei, în considerarea faptului că transferul dreptului asupra palmaresului (n. de la CSA Steaua către AFC Steaua) nu a intervenit nici ca efect al legii şi nici ca efect al convenţiei părţilor. Pentru a concluziona astfel, instanţele fondului au dat eficienţă autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 3425/2014 a Înaltei Curţi, prin care s-a statuat irefragabil că la nivelul anului 1999 nu a operat un transfer integral de patrimoniu (n. de la CSA Steaua către AFC Steaua), astfel cum pretinde recurenta-pârâtă (FC FCSB)’
• ‘în legătură cu dreptul de a participa în competiţii în Divizia A, în rejudecare, instanţa de apel va avea în vedere şi apărările intimatei-reclamante (CSA Steaua), potrivit cărora activitatea sportivă fotbalistică a fost desfăşurată în cadrul unor entităţi juridice diferite, cu regim juridic distinct, care şi-au desfăşurat activitatea în perioadele 1947-1998 (CSA Steaua), 1998-2003 (AFC Steaua) şi ulterior anului 2003 (SC FC FCSB SA)’
• ‘Concluzionând, pentru aceste motive se impune admiterea recursurilor şi casarea deciziei şi respectiv a încheierii recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, în vederea stabilirii existenţei dreptului pârâtei-reclamante (FC FCSB) asupra palmaresului pentru intervalul 2003-2017’”, se încheie mesajul fluviu postat de Florin Talpan.