Fraude de proporții cu banii din CAR-uri. Senator: „Sunt folosiți pentru a finanța campanii electorale sau pentru a spăla niște bani”

Casele de ajutor reciproc (CAR) atrag sume enorme din partea populației, însă depozitele acestora sunt protejate insuficient înspre deloc de către legislație, astfel că numărul cazurilor de fraudă financiară descoperite la CAR-uri este mare, fiind întâlnite situații în care salariați ai unor instituții de forță, precum SPP-ul sau poliția, și-au văzut economiile puse în pericol.

CAR-uri nesigure ale polițiștilor și SPP-iștilor

În România funcționează case de ajutor reciproc ale salariaților unor instituții sau dintr-un anumit sector de activitate, precum și case de ajutor reciproc ale pensionarilor. Teoretic, ele sunt asocieri ale membrilor săi care, în schimbul unei cotizații sau chiar a depunerii unor sume de bani, pot apoi să ia împrumuturi care, în anumite circumstanțe, sunt acordate în condiții mai bune decât cele luate de la bănci.

Spre deosebire de bănci, regulile după care funcționează CAR-urile sunt mult mai laxe, iar principalul inconvenient pentru deponenți este acela că nu există un fond de garantare a economiilor lor, care să le dea certitudinea că banii lor sunt în siguranță.

Supravegherea sistemului ar trebui făcută de către Uniunea Națională a Caselor de Ajutor Reciproc (UNCAR) în cazul CAR-urilor salariaților și de către Federația Națională Omenia pentru cele ale pensionarilor. Cu toate acestea, procurorii au ajuns să ancheteze dosare în care angajați ai unor CAR-uri au delapidat banii sau au acordat împrumuturi unor persoane cu încălcarea prevederilor legale, cele mai grave cazuri fiind prezentate în tabelul de mai jos

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

După cum se vede, până și angajații SPP s-au furat între ei, fiind vorba de trei persoane din CAR-ul lor care au făcut împrumuturi fictive în numele unor angajați ai Serviciului care nici măcar nu știau de acest lucru, iar sumele au fost însușite de către cei trei. Aceeași schemă a fost aplicată și la casa de ajutor reciproc a angajaților Poliției Capitalei, unde autoarea delapidării a fost chir șefa CAR-ului, în complicitate cu fiica sa.

Jaful de la Slobozia, în folosul protipendadei locale

Însă cazul cel mai scandalos de furt de la CAR-uri a fost cel de la CAR Învățământ Slobozia, unde proporțiile jafului au fost enorme, de aproape 1o milioane de euro. Victime au fost mii de oameni care au rămas fără economii, după ce instituția a acordat sute de împrumuturi care fie nu au mai fost returnate, fie au fost returnate cu întârzieri mari la plata ratelor. Rodica Boancă, senator neafiliat de Ialomița, susține că eșecul mecanismelor de control existente a fost arătat cu această ocazie.

„UNCAR cu filialele județene nu au control complet. La un control al lor au văzut că există niște disfuncționalități și doar au scos CAR-ul de la Slobozia din uniunea județeană. Adică nimic. Mai mult, persoana care a făcut controlul avea împrumuturi la acest CAR”, a declarat, pentru FANATIK, Rodica Boancă.

Din acest motiv, Boancă a depus la Senat un proiect de lege prin care se propune crearea unui Fond de Garantare pentru CAR-uri la care acestea sunt obligate să participe. Fondul ar urma să garanteze depozitele membrilor și efectueze activitățile de control la CAR-uri. Dacă acestea au dificultăți financiare sau nu dețin rezerve de lichidități suficiente, Fondul va face recomandări pentru echilibrarea financiară și va putea chiar să anunțe deponenții asupra dificultăților cu care CAR-ul respectiv se confruntă.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Însă Rodica Boancă este sceptică în privința șanselor de succes ale propriei sale inițiative legislative, ea afirmând că în urma discuțiilor cu senatori din arcul guvernamental nu a primit semnale că o asemenea lege ar putea fi susținută. Senatoarea crede că actuala ambiguitate a reglementărilor este deliberată întrucât fluxul financiar din CAR-uri este folosit inclusiv de politicieni tocmai pentru că accesul la bani este mai facil, iar modul în care circulă banii este slab supravegheat.

„Treaba asta cu posibilitatea de a nu fi membru într-un fond de garantare a mai fost dezbătută în Parlament. Cred că sunt hibe legislative lăsate voit. Am ajuns la concluzia că sunt folosite pentru a finanța niște campanii electorale, pentru a spăla niște bani pentru că la Slobozia printre cei care au luat împrumuturi de acolo sunt judecători, procurori, polițiști, politicieni…

Sunt bani care nu s-au mai întors și nici nu se vor mai întoarce pentru că, dacă trec cei cinci ani în care nu-ți recuperezi paguba, se prescrie fapta și la revedere. Au rămas mii de oameni, majoritatea pensionari, fără agoniseala de o viață (…) Probabil voi fi doar eu și încă doi-trei oameni care vor vota chestia asta, pentru că nu vor, pentru că folosesc aceste CAR-uri ca modalități de mișcare a banilor. Dacă vă uitați în unele declarații de avere ale politicienilor, o să vedeți împrumuturi luate prin CAR-uri”, a comentat Rodica Boancă.

În pofida acestor riscuri, în România funcționează circa 2.500 de CAR-uri. Cei care cotizează la acestea sunt atrași de dobânzile la depozite mai mari decât cele practicate de bănci. Mulți dintre deponenți sunt persoane cu o educație financiară precară, îndeosebi pensionarii. De asemenea, cei care participă la CAR-uri pot angaja credite care nu țin cont de rata de îndatorare sau de alte condiții pe care băncile le pun celor ce au nevoie de bani și vor să facă un credit.