Funcționarii din primării se plâng la CCR că primesc prea puțini bani. Vinovați ar fi viceprimarii, mai ales cei fără facultate

În ultimii ani, Curtea Constituțională a avut de soluționat o serie întreagă de sesizări care au singur lucru în comun: funcționarii din primării sunt nemulțumiți de faptul că legea nu le permite să aibă venituri de natură salarială mai mari decât cele ale viceprimarului.  În unele din aceste sesizări se spune că lucrul la proiectele finanțate cu fonduri europene este în afara atribuțiilor de serviciu și că nu este plătit în mod adecvat.

Funcționarii din primării cer lefuri mai mari decât a viceprimarului

Monitorul Oficial a publicat, marți, motivarea unei decizii pe care Curtea Constituțională a luat-o în octombrie 2023 legată de salarizarea angajaților din administrația locală. Este ultima dintr-o serie de sesizări similare aflate pe rolul Curții în ultimii cinci ani. Cauza este legată de limitele maxime ale salariilor funcționărimii din primării și consilii județene care au generat o serie de litigii în justiție, în cursul cărora au fost formulate excepții de neconstituționalitate.

„Nivelul veniturilor salariale se stabilește (…) fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București”, se spune în Legea 153/2017 privind salarizarea în sectorul public cu privire la angajații din administrațiile locale.

Salariile viceprimarilor sunt calculate în funcție de salariul minim, care este înmulțit cu coeficienții de salarizare, în funcție de numărul de locuitori ai localității respective. În cazul viceprimarilor fără facultate, termenul de referință este salariul minim pentru cei cu studii medii, nu superioare, ceea ce face ca automat salariile funcționarilor să fie mai mici decât în cazul primăriilor în care viceprimarul are studii superioare.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

O altă prevedere care este sursa litigiilor este legat de sporul pentru lucrul la proiecte cu fonduri europene. Viceprimarii primesc un supliment la indemnizație de 25% pentru acest lucru, în timp ce funcționarii din primării îl au fixat la maxim 50%. Numai că limitarea veniturilor lor la nivelul viceprimarilor face ca în unele situații, în special în cazul funcționarilor cu salarii mari, sporul de fonduri europene să nu se poată acorda până la nivelul de 50% pentru a nu fi depășite veniturile viceprimarilor.

Proiectele europene, un inconvenient

În Decizia CCR 510/2023, menționată anterior, judecătorii Curții s-au pronunțat asupra două sesizări în care angajați ai unor primării se plângeau că viceprimarii primesc sporul pentru fonduri europene la nivelul maxim prevăzut pentru adjuncții primarilor, de 25%, în timp ce funcționarii nu-l primeau la nivelul maxim, de 50% în cazul lor, ceea ce ar fi o diferență de tratament între cele două categorii. „

Pentru o muncă egală, o persoană va putea beneficia de drepturi bănești suplimentare, iar o altă persoană nu, atingându-se, în mod evident, cele mai elementare norme legale cu privire la discriminare”, susțin autorii sesizărilor. În esență, aceasta este justificarea pentru respectivii funcționari cer dezlegare să primească lefuri mai mari decât viceprimarii în subordinea cărora se află.

De asemenea, ei au invocat că nu puteau să se sustragă de la includerea lor în echipele de gestionare a proiectelor cu fonduri europene întrucât astfel echipele nu ar fi avut numărul minim necesar derulării lor și ar fi riscat chiar să fie cercetați disciplinar.

Digisport.ro

Cea mai în formă jucătoare din lume, un car de nervi în meciul cu Jaqueline Cristian: ”Vino aici! Mai mult respect” VIDEO

Curtea a respins sesizările fără să prezinte o justificare prea lungă, invocând deja lunga jurisprudență a instanței de contencios constituțional pe spețe similare. Astfel, a spus că prevederile criticate legate de salarizarea de care beneficiază funcționarii din primării este conformă cu principiul autonomiei locale, prin care administrațiile locale au căpătat dreptul de a fixa singure salariile angajaților, dar în anumite limite, anume indemnizația viceprimarului sau a vicepreședintelui de consiliu județean.

De asemenea, CCR a statuat că există o diferență fundamentală între cele două categorii, astfel că nu poate fi invocată o inegalitate de tratament. „Viceprimarii, ocupând funcții de demnitate publică, fiind aleși, se află într-o situație juridică diferită ce nu permite compararea celor două categorii aflate în discuție (demnitari locali și funcționari publici locali). Prin urmare, natura funcției de ales local este diferită de cea a funcționarilor publici”, se spune în decizia Curții. În fine, judecătorii CCR au mai argumentat că limitarea sporului la un nivel sub 50% nu poate constitui o încălcare a dreptului la salariu întrucât sporul nu este salariu, iar acordarea sa poate fi limitată atât în ce privește cuantumul, cât și intervalul de timp.

CCR, consecventă cu deciziile anterioare

O sesizare similară fusese soluționată și prin Decizia 632/2021 care a venit ca urmare a sesizării depuse de către primarul Sectorului 4, Daniel Băluță. Acesta a acordat sporul de fonduri europene unor funcționari la un cuantum care a făcut ca aceștia să câștige mai mult decât viceprimarul. În urma unui control al Curții de Conturi, aceste sume i-au fost imputate primarului, iar acesta a cerut arbitrajul instanței și apoi ai al CCR, unde a înregistrat un eșec pe considerentele menționate mai sus.

Alte două decizii ale CCR au vizat sesizări făcute de angajați ai unor primării în care viceprimarul nu avea studii superioare, astfel că salariul său era mai mic decât al celorlalți cu studii superioare. Cum indemnizația sa este termen de referință pentru angajații primăriei, și aceștia aveau salarii mai mici decât ar fi putut spera într-o primărie cu un viceprimar școlit la facultate. Nici aceștia nu au avut mai mult succes ținând seama că oricum lefurile funcționărimii din administrația publică locală nu sunt egale pentru aceleași funcții, din moment ce fiecare unitate administrativ-teritorială are dreptul să stabilească salariile angajaților, cu condiția să se încadreze în limitele fixate de lege.

O încercare ceva mai subtilă de păcălire a Curții a fost soluționată prin Decizia 53/2022 când primăria unei comune din Bacău a contestat imputarea unor cheltuieli salariale de către Curtea de Conturi. Pentru a justifica salarii din primărie mai mari decât cele indemnizația viceprimarului, primăria din Ștefan cel Mare a invocat că plafonarea sporului de fonduri europene la nivelul veniturilor viceprimarului ar face ca unii funcționari să primească sporul în cuantum diferit față de alți colegi ai lor. Astfel, cei aflați pe o treaptă ierarhică superioară ar primi mai puțini bani decât cei ierarhic inferiori astfel încât să nu fie depășită leafa viceprimarului. Nici în acest caz CCR nu s-a lăsat înduplecată arătând că sesizarea nu diferă esențial de cele soluționate anterior, astfel că limita veniturilor viceprimarului a rămas bătută în cuie.

Pe lângă sesizarea CCR, s-a încercat majorarea salariilor pentru funcționarii din primării și prin proiecte de lege depuse de parlamentari ai PSD. Unul autoriza depășirea indemnizației viceprimarului, în cazul gestionării de proiecte europene, iar altul propunea absolvirea funcționarilor de obligația de a returna banii primiți ilegal în urma unor decizii ale Curții de Conturi. Însă niciuna dintre inițiative nu a fost adoptată.