Furtul de primari, reluat între PNL și PSD. Care este miza reală a legării de glie a aleșilor locali

Președintele PNL Nicolae Ciucă s-a arătat iritat de faptul că social-democrații au început să racoleze primari ai aliaților de la guvernare în perspectiva alegerilor locale din toamna anului 2020. Istoria politică recentă arată că cele două formațiuni „au mușcat” periodic din primarii adversarilor, concomitent încercând să blocheze exodul propriilor aleși locali. Însă miza nu este doar creșterea șanselor în alegerile locale, ci și împiedicarea sciziunilor din propriul partid.

Traseism doar cu aprobare de la guvern

„Am rugat de la început să avem un acord prin care să nu ne atacăm reciproc şi să nu ne racolăm primarii. Şi nu s-a întâmplat chestiunea asta, ba mai mult decât atât înţelegem că mai sunt unul, doi primari, care fiecare dintre ei are afinităţi, vin din urmă, din istorie şi se duc de la stânga la….Am mai folosit o metaforă, nu ştiu dacă e foarte bună, îţi iei bilet să te duci până la Piaţa Matache, la Victoria cobori şi faci stânga”, a afirmat, duminică, Nicolae Ciucă, într-o emisiune la Prima News.

Când moderatorul i-a atras atenția că și PNL a făcut același lucru PSD-ului, fiind dat exemplul primarului Mihai Chirica la Iași, Ciucă a răspuns cu o altă întrebare: „Ne ducem în istorie să vedem cine a început?” Deci să vedem cine a început și mai ales de ce. Schimbarea partidului de către primari, președinți de consilii județene, consilieri locali și județeni a început încă din anii 90, însă abia în 2006 a apărut ideea de geniu de accelera traseismul în favoarea partidului tău pentru o scurtă perioadă și apoi să-l blochezi prin „legarea de glie” a aleșilor locali.

Când PD a venit la guvernare împreună cu PNL în 2004, ranchiuna democraților față de PSD era mare după ce social-democrații conduși de Adrian Năstase au încercat sistematic să fure parlamentarii și primarii adversarilor lor de pe segmentul de stânga. Răzbunarea a venit în 2006 prin Legea 249/2006, care teoretic era menită să pună capăt migrației politice în administrația locală. Astfel, primarii riscau să-și piardă mandatul dacă demisionau din partidul din partea căruia obținuseră mandatul, iar consilierii locali și județeni erau și mai expuși, fiind suficientă excluderea lor din partid pentru pierderea mandatului.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Numai că în lege era prevăzut un termen de 45 de zile în care aleșii locali trebuiau să-și precizeze afilierea politică, după care ar fi trebuit să se aplice prevederile legate de pierderea mandatului, ceea ce echivala cu o invitație la traseism masiv într-o perioadă scurtă de vreme. Principalul beneficiar a fost PD-ul, jumătatea portocalie a PNL-ului de astăzi, iar marele perdant a fost PSD-ul care a pierdut o mare parte din „șeptelul” de aleși locali pe care oricum îl racolase în anii anteriori, fie prin momirea lui, fie prin amenințări.

Expertiza marilor partide în proxenetism politic

Teoretic, după dezmățul politic de 45 de zile, s-ar fi pus capăt traseismului, însă în timp lucrurile s-au dovedit mai complicate. Premierul Tăriceanu i-a exclus din PNL pe disidenții conduși de Theodor Stolojan și Valeriu Stoica, iar apoi i-a demis și pe miniștrii PD din guvernul său, în aprilie 2007. Astfel a apărut o situație stranie printre primarii PNL. Unii dintre simpatizanții grupării Stolojan-Stoica și, prin extensie ai PD, riscau să piardă mandatele dacă plecau și ei din partid. Tot PD-ul a găsit soluția de a ocoli propria lege.

Astfel, primarul din Piatra-Neamț, Gheorghe Ștefan, venea săptămânal la ședințele conducerii PD, având statut de invitat special, deși oficial era încă membru PNL. Tăriceanu nu i-a făcut lui Ștefan favoarea de a-l exclude din partid, astfel că primarul din Piatra-Neamț a demisionat din funcția de primar cu puțină vreme înainte de alegerile locale din 2008, la care a obținut un nou mandat, de data asta având calitatea de membru PDL cu acte în regulă. Scenariul s-a repetat în numeroase cazuri, inclusiv în cazul lui Mihai Chirică, primarul de la Iași, care a trecut de la PSD la PNL. De altfel, și primarii racolați recent de PSD nu au demisionat formal din PNL, așteptând să fie excluși, ca să nu-și piardă mandatul.

În 2014, odată cu apropierea alegerilor prezidențiale, PSD-ul condus de Victor Ponta a decis să aplice PNL-ului aceeași manevră căreia social-democrații îi căzuseră victimă în 2006. Astfel prin ordonanță de urgență s-a dat dezlegare din nou, tot pentru 45 de zile, ca primarii să-și schimbe partidul. Motivul era rizibil: că primarii aleși în 2012 erau în majoritate candidați comuni ai USL, iar după ruptura dintre PSD și PNL, acești primari ar fi pasămite într-o dilemă morală, mai ales că PNL a fuzionat cu foștii dușmani din PDL.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

„Toți aleșii locali din România, în 2012, au fost aleși USL cu Crin Antonescu și Victor Ponta lângă ei și azi s-au trezit cu PDL-iși cu Blaga și cu Iohannis (…) Primarii și consilierii nu sunt sclavi pe moșia lui Blaga și Iohannis, pot să fie liberi și pot să-și servească doar alegătorii și nimic altceva”, spunea premierul Victor Ponta.

Dilemă pentru primari: „bărbați sau curve”

Printre cei care s-au arătat indignați de manevra lui Ponta a fost și Vasile Blaga, deși acesta fusese creierul din spatele legii adoptate în 2006, cu toate că, într-un moment de sinceritate, a spus și care este problema esențială a traseismului la primari. „Poate are și o latură bună: desparte bărbații de curve”, spunea Blaga, în august 2014. Curve sau nu, primarii racolați în PSD cu această ocazie nu au reușit să-l facă președinte al României pe Victor Ponta la alegerile din noiembrie 2014.

De altfel, nici traseismul, nici să-i legi pe primari de partid nu au adus avantaje clare partidelor politice întrucât electoratul a trimis deseori acasă primari neperformanți chiar dacă aceștia au trecut de la un partid de opoziție la unul aflat la putere. Există însă un avantaj al legii din 2006 care face ca partidele mari să nu renunțe la legarea de glie a aleșilor locali, indiferent dacă aceasta îi avantajează sau nu, anume o garanție împotriva sciziunilor.

Garanție împotriva sciziunilor

Interdicția pentru primari și consilieri de a pleca la orice partid vor face ca o nouă formațiune politică ce apare ca urmare a unei sciziuni să fie lipsită de orice bază solidă în teritoriu, deci incapabilă să supraviețuiască pe termen lung. După ce Victor Ponta a înființat Pro România, nu au lipsit parlamentarii PSD care să se înscrie în partidul său, nemulțumiți de Liviu Dragnea. În schimb primarii PSD nu au trecut oficial în partidul lui Ponta întrucât riscau să piardă mandatele. Astfel că în 2020, Pro România nu a reușit să intre în Parlament, nici măcar în alianță cu ALDE, un alt partid apărut în urma unei sciziuni.

Cu aceeași problemă se confruntă și Forța Dreptei, a lui Ludovic Orban. Acesta a reușit să-i atragă în noul partid pe o bună parte dintre parlamentarii care i-au susținut candidatura la Congresul PNL din septembrie 2021, însă nu a reușit același lucru și în cazul primarilor și președinților CJ care îi fuseseră alături la congres. Aceștia s-au resemnat să rămână alături de noua conducere a partidului, iar Forța Dreptei a fost nevoită să înceapă construcția organizațiilor județene de la zero. Lipsit de susținerea oferită de un corp al aleșilor locali, partidul lui Orban este cotat în sondaje cu un scor sub pragul electoral de 5%.