News

Scandal pe energie în UE. Verzii amenință cu acțiuni în instanță după propunerea Comisiei Europene. Ce poziție are România

Comisia Europeană se confruntă cu o reacție furioasă față de planurile de a permite ca gazele și energia nucleară să fie etichetate drept investiții „verzi”.
04.01.2022 | 14:52
Scandal pe energie in UE Verzii ameninta cu actiuni in instanta dupa propunerea Comisiei Europene Ce pozitie are Romania
ADVERTISEMENT

Ministrul german al economiei conduce grupul celor care acuză Comisia Europeană (CE) de „curățare ecologică” (greenwashing).

Furie împotriva Comisiei Europene. O propunere în domeniul energiei stârnește critici și amenințări cu acțiuni în instanță

Conform proiectului, gazele ar putea fi clasificate drept „investiții durabile” doar dacă „aceeași capacitate energetică nu poate fi generată cu surse regenerabile” și există planuri de trecere la surse regenerabile sau la „gaze cu emisii scăzute de carbon” până la o anumită dată.

ADVERTISEMENT

Potrivit aceleiași propuneri, investiţiile în centrale atomoelectrice vor fi considerate verzi dacă folosesc cele mai recente standarde tehnologice şi sunt însoţite de un plan concret de eliminare a deşeurilor radioactive.

Noile centrale nucleare ar trebui să primească autorizaţiile de construcţie înainte de 2045.

Executivul UE a fost acuzat că a încercat să îngroape propunerile prin publicarea unor reguli tehnice întârziate în „taxonomia activităților economice durabile din punct de vedere ecologic” în ajunul Anului Nou, cu câteva ore înainte de expirarea termenului.

ADVERTISEMENT

Taxonomia este un sistem de clasificare destinat să direcționeze miliarde către proiecte de energie curată pentru a îndeplini obiectivul UE de zero emisii nete până în 2050.

Statele și mișcările politice care se opun propunerii

Robert Habeck, care a devenit ministrul economiei și acțiunilor climatice luna trecută din Germania a declarat că planurile „diluează bunul renume al sustenabilității”.

ADVERTISEMENT

Habeck, co-lider al Verzilor, a declarat, de asemenea, că este „îndoielnic dacă această curățare ecologică va fi acceptată chiar și pe piața financiară”, relatează The Guardian.

Guvernul Austriei și-a repetat amenințarea de a da în judecată CE dacă planurile vor merge înainte. Leonore Gewessler, ministrul țării pentru acțiunea climatică, a spus că nici gazul, nici nuclearul nu fac parte din taxonomie „pentru că sunt dăunătoare pentru clima și mediul înconjurător și distrug viitorul copiilor noștri”.

ADVERTISEMENT

Ea a adăugat: „Vom examina cu atenție proiectul actual și am comandat deja un aviz juridic privind energia nucleară în taxonomie. Dacă aceste planuri sunt implementate în acest fel, vom da în judecată.”

ADVERTISEMENT

Ea a acuzat, de asemenea, comisia de o operațiune promovare pe ascuns a proiectului, referindu-se la momentul publicării, acuzație la care a făcut ecou ministrul energiei din Luxemburg, Claude Turmes, care a descris proiectul drept o provocare.

Spania respinge la rândul ei propunerea Comisiei Europene. Guvernul spaniol, condus de o coaliție de centru-stânga a Partidului Socialist (PSOE) și Unidas Podemos, a precizat deja că se opune noii definiții a investițiilor verzi.

„Gazul natural și [energia] nucleară nu pot fi considerate tehnologii verzi sau durabile în reglementările taxonomiei, indiferent de posibilitatea de a face investiții continue în ambele”, a spus o sursă din Ministerul Spaniei pentru Tranziție Ecologică.

Această poziție a fost confirmată ulterior de o declarație oficială a ministerului. „Nu are sens și trimite semnale greșite pentru tranziția energetică a întregii UE”, a spus ministrul Teresa Ribera în declarație.

În schimb, a menționat ministerul, Spania apără punerea energiei nucleare și a centralelor de gaze naturale într-o „categorie galbenă, intermediară, datorită rolului lor în tranziție, dar fără a fi considerate verzi”.

Și Partidul Verde European ia în calcul să aducă Comisia Europeană în faţa justiţiei pentru propunerea sa.

”În calitate de Verzi Europeni, luăm în calcul o acţiune legală la Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) împotriva planurilor Comisiei Europene de a clasifica investiţiile în termocentralele pe gaz şi centralele nucleare drept sustenabile şi neagresive cu mediul”, a declarat Thomas Waitz, co-preşedinte al Verzilor europeni, pentru publicaţia Die Welt.

”Comisia ştie că propunerea sa poate fi contestată juridic. Acum intenţionăm, de asemenea, să mobilizăm o majoritate în Parlamentul European împotriva acestui plan”, a subliniat Waitz.

Nu este de așteptat ca adversarii să-și asigure supermajoritatea necesară pentru a bloca planurile.

Susținătorii proiectului

Susţinătorii propunerii afirmă că termocentralele pe gaz, prin faptul că sunt mai puţin poluante decât cele pe cărbune, ajută economiile să se înscrie pe calea către un viitor sustenabil în privinţa mediului.

Franța și alte state pro-nucleare, cum ar fi Republica Cehă și Ungaria, susțin includerea energiei nucleare, în timp ce multe guverne din centrul, estul și sudul Europei au făcut lobby pentru ca gazul să fie inclus în calitate de combustibil de tranziție.

România este una dintre țările UE care pledează pentru includerea nucleară și a gazelor naturale în taxonomia verde a UE. Creșterea prețurilor la energie în 2021 trebuie să rămână o prioritate pe agenda instituțiilor UE, a declarat luna trecută președintele Klaus Iohannis într-o videoconferință cu Charles Michel și prim-miniștrii Sloveniei, Estoniei și Letoniei.

Tot în luna decembrie, parlamentul Cehiei a emis o rezoluție prin care cere sprijinul UE pentru energia nucleară, subliniind că „energia nucleară trebuie să fie pe deplin recunoscută ca parte a soluției pentru economia cu emisii scăzute de carbon” și „ca un instrument care permite transformarea economiei cu emisii scăzute de carbon”. ”

„Nu poate fi evaluată doar ca o categorie temporară, ci trebuie privită ca un instrument care permite transformarea economiei cu emisii scăzute de carbon și o face sustenabilă din punct de vedere social pe termen lung”, se arată în rezoluția adoptată la mijlocul lunii trecute.

De asemenea, se precizează că Cehia dorește să folosească gazul natural ca sursă temporară de energie.

Ministrul de Finanțe al Germaniei, Christian Lindner de la FDP, a declarat duminică pentru Süddeutsche Zeitung că Germania are nevoie de centrale electrice pe gaz ca tehnologie de tranziție, deoarece renunță la cărbune și energia nucleară. „Sunt recunoscător că argumentele au fost aparent preluate de comisie”, a spus el.

Lindner a făcut declarația după ce Germania a închis vineri trei dintre cele șase centrale nucleare ale sale, pentru a respecta angajamentul de a elimina treptat tehnologia până la sfârșitul anului 2022.

Ministrul francez al afacerilor europene, Clément Beaune, a declarat că propunerea este bună la nivel tehnic și că UE nu și-ar putea atinge obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050 fără energie nucleară.

ONG-urile acuză CE că încearcă să se sustragă controlului

ONG-urile au acuzat comisia că încearcă să se sustragă controlului. WWF, membru al unui grup oficial de experți în taxonomie, a declarat că CE a permis doar opt zile lucrătoare – până la 12 ianuarie – pentru a oferi un răspuns oficial „la acest dosar extrem de complex și controversat”, în timp ce majoritatea consultărilor de la Bruxelles durează patru săptămâni.

„Comisia Europeană nu ar fi putut încerca mai mult să camufleze această propunere”, a spus purtătorul de cuvânt al WWF pentru finanțe durabile, Henry Eviston.

„Pentru gaze fosile și nucleare, primim un document scris cu ușile închise și publicat în ajunul Anului Nou. Dacă UE are încredere în această propunere, trebuie să organizeze o consultare publică.”

Taxonomia UE a devenit lege în iulie 2020, dar legiuitorii au lăsat detalii importante de rezolvat prin „acte delegate” – legislație secundară destinată problemelor tehnice care nu este supusă aceluiași grad de supraveghere ministerială și parlamentară.

Planurile au atras deja furia Gretei Thunberg și a altor tineri activiști pentru schimbările climatice, care spun că această „acțiune falsă împotriva schimbărilor climatice” contrazice obiectivul UE de zero emisii nete până în 2050.

Propunerea executivului UE poate fi respinsă de o majoritate calificată de 20 dintre cele 27 de state membre care să însumeze 65% din populaţia UE sau de o majoritate în Parlamentul European.

Comisia Europeană va primi până pe 12 ianuarie observaţiile statelor membre asupra planului propus şi speră ca până la sfârşitul lunii să avanseze un text final, care apoi în cel mult şase luni va trebui să fie dezbătut cu statele membre şi cu Parlamentul European.

Propunerea CE vine pe fondul unei puternice crize energetice

De la 1 ianuarie, Bloomberg a identificat 49 de nave americane care transportau gaz natural lichefiat (GNL) care se îndreptau spre Europa pentru a ajuta continentul să evite o criză energetică cu drepturi depline, pe măsură ce iarna devine mai aspră.

Criza energetică a Europei s-a adâncit în luna decembrie, deoarece diverse țări membre ale UE, împreună cu Marea Britanie, au recurs la arderea a mai mult cărbune și păcură din cauza performanței slabe a energiei eoliene.

Potrivit Forbes, este o criză creată aproape în întregime de eforturile acestor guverne de a forța o tranziție energetică prematură folosind energia eoliană și alte surse de energie regenerabilă care nu sunt pregătite să suporte povara retragerii centralelor electrice pe cărbune, nucleare și gaze naturale.

Între timp, compania electrică chineză Guodian Power Shanghaimiao Corp. a anunțat la sfârșitul anului că operațiunile au început la prima dintre cele patru unități de generare de 1 GW planificate la uzina sa din Shanghaimiao din nord-vestul Mongoliei interioare.

Aceasta este doar una dintre cele peste 100 de noi unități pe cărbune pe care China intenționează să le dezvolte până la sfârșitul anului 2025, concepute să aducă online peste 150 GW de energie nouă pentru a satisface nevoile în creștere de energie ale țării.

Neîngrădit de nicio obligație actuală de a îndeplini obiectivele din cadrul Acordului de la Paris, guvernul chinez finanțează, de asemenea, construirea a sute de noi centrale de cărbune în țări precum Vietnam, Filipine, Turcia, Indonezia, Egipt și Bangladesh.

UE, la mâna lui Putin și a vremii

Având în vedere că stocurile sale de gaze naturale sunt periculos de scăzute, Uniunea Europeană se află la cheremul a două forțe – Putin și vremea, ambele greu de prezis.

Avantajul în creștere al Moscovei asupra vecinilor săi a devenit evident la sfârșitul iernii trecute, una neobișnuit de rece și lungă, care a epuizat stocurile de gaze ale Europei exact în momentul în care economiile sale ieșeau din recesiunea indusă de pandemie.

În cursul verii, Gazprom, controlată de stat, a început să limiteze fluxurile către continent, agravând penuria cauzată de întreținerea amânată a zăcămintelor de petrol și gaze din Marea Nordului și ridicând mizele unui proiect costisitor și întârziat de conducte susținut de Kremlin.

În același timp, țările din Japonia până în China și-au sporit importurile de gaz natural lichefiat (GNL) în pregătirea pentru iarna care vine. Toate acestea au făcut ca Europa să se lupte să-și reînnoiască stocurile în scădere în lunile calde, când gazul este mai puțin costisitor.

Producția de gaze naturale a Europei este în declin de ani de zile, ceea ce a făcut-o să se bazeze mai mult pe importuri. Acum, Rusia este pregătită să-și consolideze și mai mult poziția de principal furnizor al blocului.

Gazprom și partenerii săi europeni au investit 11 miliarde de dolari în Nord Stream 2, o conductă de 1.230 de kilometri care circulă sub Marea Baltică, între Rusia și Germania.

Întârziat în mod repetat de sancțiunile SUA, proiectul vechi de un deceniu s-a lovit de un alt obstacol în această toamnă, când un nou guvern de coaliție a preluat puterea în Germania, iar autoritatea de reglementare a țării a suspendat aprobarea finală.

Mișcarea a tulburat și mai mult piețele energetice europene, unde prețurile gazelor au doborât recorduri zi de zi din iulie. Putin, într-un discurs televizat ținut pe 24 decembrie, a promovat beneficiile controversatei conducte, spunând că „volumele suplimentare de gaz de pe piața europeană ar scădea fără îndoială prețul pe loc”.

O creștere recentă a importurilor de GNL din SUA a oferit o oarecare ușurare, dar este temporară în cel mai bun caz.

Franța trebuie să scoată mai multe dintre reactoarele sale din uz pentru întreținere și reparații, ceea ce duce la o reducere cu 30% a capacității nucleare la începutul lunii ianuarie, în timp ce Germania continuă cu planurile de a închide toate centralele sale nucleare.

Cu cele mai reci două luni ale iernii încă în față, teama este că Europa ar putea rămâne fără gaz.

Site-urile de stocare sunt la doar 56% din capacitate, cu peste 15 puncte procentuale sub media pe 10 ani.