Halep „McEnroe”: prea nervoasă, prea frustrată, prea devreme acasă…

Simona Halep a dezamăgit sau, mai exact, s-a dezamăgit. Nervoasă, frustrată, parcă fără chef de joc, fosta lideră mondială s-a trezit prea devreme acasă. Din păcate, dincolo de faptul că a ratat pentru a treia oară calificarea în finala de la Stuttgart, Simo a amintit de reacțiile violente marca John McEnroe. Sabalenka a fost măreață și rece, măreață și distantă, iar Halep s-a pierdut într-o copilărie naivă și obosită.

Numai că, spre deosebire de Halep, și dincolo de faptul că vorbim despre un bărbat și nu despre o „lady”, americanul care zvârlea des racheta în suprafața de joc a ocupat poziția de Număr 1 mondial de nu mai puțin de 14 ori (prima oară la 3 martie 1980) și s-a menținut în fotoliul de lider timp 170 de săptămâni în total. Aici se face diferența, pentru că reacțiile americanului apăreau mai mult de dragul spectacolului, în timp ce la Simona am putea vorbi, deja, despre o instabilitate emoțională.

Ca spectator și ca român, pur și simplu mi-aș fi dorit ca Simo să izbutească o lovitură de rever în fața fățarnicilor care au acuzat-o că n-a jucat împotriva Italiei, dar a ales să participe la turneul de la Stuttgart. Pur și simplu mă anestezia indiferența mecanică a mulțimii care nu poate sta în casă, pentru că nu are viață interioară, și se bâțâie revanșard în spațiul public! Însă, odată cu Halep, am pierdut și eu pariul, și frustrările își spun cuvântul. Evident, Simona nu trebuie, Doamne ferește, „crucificată”, dar marea ei problemă stă în împăcarea cu sine.

Simona Halep, pe urmele gigantului John McEnroe doar la capitolul „falsă impresie artistică”

Pentru că apelasem la comparația cu McEnroe, trebuie spus că, deși „la impresia artistică” americanul puncta în mod repetat, dincolo de acest joc de teatru a învățat rapid să-și stăpânească trăirile. Nervii… După ce a pierdut prima mare finală în fața lui Borg (există și un film celebru creat în jurul acestui subiect!), McEnroe a dominat, ani în șir, tenisul mondial. N-ar fi reușit, dacă și-ar fi lăsat demonii interiori să-l conducă, în continuare.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Atât în meciul cu Vondrousova, cât și cu Alexandrova, Simona Halep a arătat semne vizibile de încredere, după ce a revenit în ciuda lunii de pauză provocată de accidentarea petrecută la Miami. În primul rând, serviciul bun și, apoi, auto-controlul ne demonstraseră că, indiferent cât ești de iubit de alții, important este cât de mult știi să te iubești pe tine însuți. Adică exact ce a uitat românca, în meciul cu Sabalenka… Parcă îi așezase cineva o pâclă în fața ochilor!

Sabalenka era al treilea adversar de top pentru Halep, la acest turneu foarte important în „economia” sezonului pe zgură. În condițiile în care, dintre numele de referință, doar Naomi Osaka și Serena Williams au lipsit, Simona era favorita numărul 2 la Stuttgart și, în cazul unei victorii cu Sabalenka, urma să joace finala cu Ashleigh Barty. Românca nu și-a făcut probleme din „fleacurile” care presupuneau calificarea în finală, iar, de data aceasta, aportul lui Darren Cahill a fost inutil. Poate că vom afla de ce ori poate că, din nou, se va pune pe tapet ideea unui tratament psihologic, care i-a mai fost recomandat Simonei…

Când statistica tace, iar „căpățâna de diamant” dictează pe teren

Trebuie subliniat faptul că Sabalenka a fost primul adversar în fața căruia Halep avea avantaj la partidele directe. Simona conducea cu 3-1, iar până atunci niciun meci nu se disputase pe zgură, suprafața favorită a româncei. Așadar, Simo părea, clar, în avantaj. Cu toate astea, ea și-a privit adversara (aflată pe locul 7 în lume!) ca pe un personaj fictiv.

„Va fi un meci foarte dificil. Trebuie să deschid terenul, dar sunt dornică să joc contra ei, pentru întâia oară pe zgură. Nu prea analizez alte jucătoare, analizez mai mult jocul meu”, a declarat Simona. Probabil că așa stau lucrurile cu „vârfurile”, pe lumea noastră. Noi, „profanii”, suntem mai mici, mai neînsemnați, n-am fost încă în neant, dar probabil că e populat de singurătate…

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Sabalenka este o jucătoare puternică, agresivă, bazată pe forță, care a căutat mereu unghiurile cele mai dificile, pentru loviturile decisive. Halep trebuia să știe că meciul cu ea urma să fie, în mod evident, cel mai dificil de la acest turneu, chiar dacă Aryna venea după un meci epuizant cu Anett Kontaveit (7-5, 4-6, 6-1). Dar jucătoarea din Belarus a servit impecabil și a returnat năucitor. Parcă erau arcuri de oțel în mușchii ei și o entitate invizibilă îi așeza mingiile, cu mâna…

Dar, așa cum spuneam, cel mai mult a contat forța psihică. Sabalenka parcă a avut o căpățână de diamant! A judecat totul cu o precizie aproape electronică. Există momente în care nu ai cum să câștigi în fața unei astfel de jucătoare. N-o „scuzăm” pe Halep, dar acesta este adevărul.

Inconsecvența, rana care nu se vindecă

Marea problemă a „Halepei” este inconsecvența, mai ales în materie de rezultate, ca să nu mai vorbim despre jocul propriu-zis. De această dată, n-a reușit să-și revină nici din punct de vedere fizic, nici psihic, nici tactic. Cahill stătea pe scaun precum un pensionar într-un parc, în timp ce Simo parcă încerca să se trezească după un party prelungit…

Atât timp cât Simona Halep nu s-a bătut singură, ea n-a avut adversară. Apoi, totul s-a modificat. Altceva pare îngrijorător. De multe ori, românca a pierdut, deși a muncit enorm, alteori a fost învinsă, chiar și când a dat dovadă de inspirație, așa cum s-a întâmplat în majoritatea partidelor cu Serena Williams. Acum, însă, a fost „subordonată”, cum ar spune un comentator de fotbal, de la un capăt la altul al acestui meci prea scurt.

Sabalenka a avut noroc, dar și l-a construit singură. Da, i-au „intrat” toate mingiile. Dar nu doar din acest motiv s-a retras Halep de la Stuttgart pentru deliberări personale, încă din semifinale, ci pentru că nu și-a negociat corect nici statutul de favorită și nici atuurile. S-a întors în tenebre, în instabiliate…