Impozite majorate de către guvernul PSD-PNL. Impactul fiecărei creșteri de taxe, analizat de specialiști

După ce premierul Marcel Ciolacu și președintele PNL, Nicolae Ciucă, au anunțat luni măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, prin care își propun o economie de până la 6 miliarde lei la bugetul de stat, Executivul are în discuție și majorarea unor taxe și impozite. Astfel, prin aceste măsuri fiscale, ce urmează să intre în vigoare de la 1 septembrie și care au apărut într-un draft, Executivul vrea să majoreze veniturile bugetare cu peste 29 de miliarde lei.

Noi impozite pe microîntreprinderi

Microîntreprinderile sunt micile afaceri, cu mai puțin de zece angajați și care nu necesită un capital important pentru deschidere. Vorbim, în multe situații, de antreprenori individuali, cu mici firme cu unul sau doi angajați, sau afacerile de familie, active în comunitățile locale. Pentru aceste afaceri, de la 1 septembrie, Guvernul va majora din nou taxele după ce a făcut acest lucru la începutul anului, prin ordonanța emisă în vara trecută. Astfel, impozitul pe venit scădea de la 3 la 1%, însă pentru a fi încadrate în categoria microîntreprinderilor, acestea trebuiau să aibă cel puțin un angajat, iar venitul nu trebuia să depășească pragul de 500.000 euro (scădere de la 1 milion euro). Dacă acest plafon era depășit, atunci se aplica un impozit pe profit de 16%.

Guvernul vine acum cu o nouă modificare. Pragul se modifică, iar microîntreprinderile cu venituri de până la 300.000 lei vor plăti un impozit de 1%, iar cele ce depășesc acest prag vor plăti un impozit de 3%.

Totuși, Executivul a stabilit o listă de activități economice acolo unde, indiferent de venituri, se va plăti un impozit de 3%. Este vorba de microîntreprinderile care au activitate în: editarea jocurilor video, realizare de software, alte activități privind tehnologia informației, restaurante, catering, baruri, cabinele notarilor și avocaților, cabinetele medicale, inclusiv cele stomatologice.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Ceea ce se întâmplă în acest proiect de ordonanță este un adevărat măcel fiscal. Toate deciziile vin să crească birurile pentru întreprinzătorii români, pentru cei care au curajul să-și dezvolte o afacere pe cont propriu. Să crești peste noapte taxele, mai ales la microîntreprinderi, înseamnă să le retezi orice șansă de supraviețuire în actualul context generat de inflație și de blocaj financiar. Ce se va întâmpla este că multe dintre microîntreprinderile astea, și sunt aproape 600.000 în România, vor alege fie să reacă în zona gri a economiei, adică să nu taie factură, ori să găsească alte soluții de optimizare fiscală pentru a nu plăti acest impozit pe profit. La asta vor ajunge. Asta pentru că pragul stabilit de autorități va duce mai mult de jumătate din aceste mici afaceri în zona impozitului pe profit. Lucru cu care, marea majoritate a antreprenorilor nu sunt pregătiți”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul fiscal Adrian Negrescu.

Pe de altă parte, avocatul Gabriel Biriș, specialist în drept fiscal, susține că regimul mai favorabil de care au beneficiat microîntreprinderile era discutabil mai multe puncte de vedere, fiind utilizat pentru ascunderea unor venituri.

„Noi am avut un regim aplicabil microîntreprinderilor până în 2017 care apoi a fost relaxat foarte mult, iar microîntreprinderile au devenit un instrument de planificare fiscală agresivă, adică de reducere a sarcinii fiscale. Acum se reversează cea mai mare parte a acestor măsuri și chiar fac regimul mai dificil prin constrângeri suplimentare, anume limitarea la maximum a unei microîntreprinderi deținută direct sau indirect de către o persoană care are mai mult de 25%.

S-a introdus o prevedere nouă în legătură cu întreprinderi legate care este un concept din legislația privind IMM-urile. Dacă o persoană are majoritatea drepturilor de vot într-o companie mai mare și își mai face și o microîntreprindere pe lângă, aia nu va mai fi o microîntreprindere pentru că se adună cifrele de afaceri. Asta ca să împiedice transferul de profit de la o companie mare la o companie mică. Eu am criticat vehement de-a lungul timpului relaxarea asta pe care am văzut-o ca un instrument ca șmecherașii de atunci să nu mai ducă banii prin paradisuri fiscale că începuseră probleme cu schimbul automat de informații. Datorită constrângerile astea bugetare, acum au decis să limiteze foarte mult. Nu e atât de criticat măsura…”, a declarat Gabriel Biriș, pentru FANATIK.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Majorarea impozitului pe dividende

O altă majorare vizează și impozitul pe dividende, care ar urma să crească de la 8 la 10%. Și această majorare ar veni după ce, la începutul acestui an, acest impozit a fost mărit de la 5 la 8%.

„Oamenii vor găsi soluții pentru a reduce profiturile pe care le realizează, pentru a-și reduce dividendele sau a le transfera în cheltuieli obișnuite, cheltuieli operaționale. Se găsesc soluții pentru a evita plata dividendelor la 10%, față de 5% cât era anul trecut. Deci, am dublat acest impozit fără să ne gândim la efecte, dar le vom vedea direct în economie.

Dacă în prima parte a anului încasările din impozitul pe dividende au crescut, și era de așteptat să se întâmple acest lucru, să ne așteptăm ca în 2024 încasările să scadă. Asta pentru că mulți antreprenori vor găsi soluții de optimizare în așa fel încât să nu plătească această sumă. Să ne gândim că pentru o microîntreprindere, pe lângă faptul că va plăti 16% impozit pe profit, va plăti și 10%, impozit pe dividende. Dacă adunăm și celelalte taxe vom ajunge la o realitate încredibilă, statul va lua 45% din încasările unei microîntreprinderi, ceea ce este inhibator din punct de vedere al potențialului de creștere economică și de stimulare a investițiilor”, a mai declarat, pentru FANATIK, consultantul financiar Adrian Negrescu.

Impozit pe profit, pentru salarii de 10.000 lei pentru IT, construcții și agricultură

Până acum angajații din IT au fost scutiți de impozitul pe venit (10%), iar anul trecut Executivul a introdus o serie de facilități și pentru angajații din construcții și agricultură, care erau scutiți atât de plata impozitului pe profit, dar și de contribuțiile la sănătate (10%), plus reducerea CAS cu 3,75%. Potrivit proiectului de ordonanță toate aceste facilități vor dispărea, iar scutirea de impozitul pe venit se va aplica doar pentru veniturile din IT ce depășesc suma de 10.000 lei. Pentru angajații din agricultură și construcții, scutirea a fost eliminată încă de anul trecut

Eliminarea acestor facilități a fost cerută de multă vreme de experții în fiscalitate. Anul trecut, Consiliul Fiscal arăta într-un studiu că eliminarea acestor facilități este esențială pentru echilibrarea finanțelor publice. „Nu e normal ca prin lege să creezi cetățeni de rangul întâi și cetățeni de rangul doi, ultimii trebuind să plătească și pentru privilegiul primilor de a nu plăti. Scutirea de la IT este din 2001, a supraviețuit pentru că a fost susținută vehement de către domnul Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităților naționale din Parlament, de care de multe ori guvernele au depins, iar acum chiar și el a a spus că regretă că a susținut atât de mult pentru că facilitatea a dus la lohn-izarea industriei de IT. Inclusiv firmele mari din IT care luptau pentru păstrarea facilității criticau faptul că firmele mici fac concurență neloială pentru că își plătesc oamenii pe micro sau pe PFA. O anumită ipocrizie nu putem să nu observăm…”, a apreciat Gabriel Biriș.

Specialiștii din IT spun că eliminarea acestor beneficii era oarecum așteptată, iar impunerea pragului de 10.000 de lei are rolul de a îndulci pastila Guvernului. Aceștia subliniază că salariul mediu din IT se situează în jurul a 12.000 – 13.000 lei, deci măsura va afecta aproape jumătate din angajații din acest domeniu, ei fiind cei care vor suporta aceste costuri și nu angajatorii.

„Salariul mediu e undeva la 12.000/ 13.000 brut, venitul mediu în schimb, care cumulează prime, bonusuri și alte sporuri pentru muncă suplimentară ajunge un pic mai sus. Noi așteptăm să vedem varianta finală, înțelegem că mai sunt discuții încă, și mai ales modul de aplicare. Să înțelegem că primii 10.000 lei brut se va aplica scutirea în continuare, iar impozitul se va aplica doar pe diferență, sau dacă am salariu peste 10.000 brut și se va aplica la toată suma. Încă nu ne este foarte clar, pentru că dacă ne uităm cum au fost aplicate aceste praguri în alte domenii … la energie, dacă aveai un consum cu 1 Kw mai mare, nu mai primeai nicio facilitate.

Vom vedea cum vor reacționa și angajatorii. Dacă nu ți-ai negociat un salariu de x net, ai primit un salariu cu scutirea deja aplicată. Cumva, subvenția a mers mai degrabă către angajator, iar acum costurile le vor plăti angajații. Nu cred că angajatorii vor spune că „vă mărim bruturile ca să nu simțiți chestiunea asta”, a declarat, pentru FANATIK, Florentin Iancu, președintele sindicatului angajaților din IT, SITT.

Acesta a ținut să sublinieze că nimeni din acest domeniu nu a fost invitat la negocierile pe marginea acestor măsuri: „E regretabil că nimeni din domeniul nostru nu a fost invitat la un dialog pe aceste măsuri, să înțeleagă și ei mai bine, de la firul ierbii ce se întâmplă. Asta mi se pare o greșeală strategică”.

Impozit pe clădiri

O nouă taxă care apare în setul de măsuri fiscale al Guvernului vizează o taxă pentru cei care dețin mai multe proprietăți, fiind aplicată persoanelor care dețin clădiri (situate în România), a căror valoare impozabilă depășește 2.500.000 lei. „Impozitul pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenței dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei”, se arată în draftul ordonanței.

Măsura, vehiculată în presă de ceva vreme, a fost criticată deja de mai multe voci. Unii experți au subliniat faptul că este nedrept să impozitezi o persoană ce deține o casă de 2,5 milioane lei, dar să nu-l impozitezi la fel și pe cel care deține un teren cu aceeași valoare. „Dacă ai o casă de vacanță la munte sau la țară, la care abia apuci să mergi odată pe lună, și un apartament în centrul târgului, ai o mare problemă. Doar ca să ai cele două proprietăți, trebuie să scoți din buzunar 5.000 de euro (echivalent în lei) taxe pe an. Nu contează dacă ești pensionar sau nu, ai venituri mari sau nu. Nu uita să pregătești cei 5.000 de euro pe an”, a scris, pe Facebook, profesorul de economie, Cristian Păun.

O altă problemă a fost sesizată de economistul Bogdan Glăvan, tot într-o postare pe Facebook, este că textul ordonanței face referire „la mai multe imobile”, deci este posibilă interpretarea că acest impozit nu se aplică celor care dețin o singură proprietate, chiar dacă valoarea acesteia depășește suma menționată. „Dacă ai un palat în mijlocul Bucureștiului de câteva milioane de euro sau dacă ai un penthouse de peste 500 000 euro, atunci nu plătești impozit suplimentar. Însă dacă ai mai multe imobile care împreună depășesc 500 000 euro, ești suprataxat! Este ușor de înțeles, chiar și de Dorel și de Gogâie, unde va duce această măsură: la disiparea proprietății între mai mulți inși, pentru a nu plăti impozit sau la restrângerea proprietății individuale în beneficiul proprietății corporatiste.”

O lovitură grea pentru ONG-uri

Pentru avocatul Gabriel Biriș, prevederea „cea mai toxică” din proiectul ajuns în presă este legată de modificarea tratamentului fiscal al sponsorizării care, până acum, puteau fi scăzute din impozitul de profit. „De acum nu mai sunt scăzute din impozitul de profit, sunt deductibile. Asta înseamnă că întregi sectoare de servicii sociale, de protecție a copilului, de renovat sau construit spitale vor fi lăsate fără surse de finanțare. Un ONG precum Hospice Casa Speranței care oferă îngrijire paliativă oamenilor bolnavi în fază terminală, ONG-uri de genul SOS Casele Copiilor care au grijă de copii orfani sau abandonați,  sau Dăruiește Viață, care a construit un spital – toate vor rămâne fără finanțare și sunt mii de angajați în acordarea acestor servicii. Asta este o măsură toxică de-a dreptul”, a apreciat Biriș.

Scăderea sponsorizărilor din impozitul de profit a fost introdusă în 2004, iar renunțarea la această măsură nu va aduce decât beneficii pe termen scurt. „Probabil s-au uitat la sumele scăzute din impozitul de profit, știu că vorbim de aproximativ 1,7 miliarde pe care ei cred că-i câștigă la buget. Dar toate cheltuielile de după aceea, cu asigurarea serviciilor ăstora, nu le-au luat în calcul. Sunt studii care arată că eficiența acordării acestor servicii între ONG-uri și stat este de 6 la 1. Nu știu ce minte bolnavă a putut să gândească măsura asta…”, a spus avocatul.

Inechitatea fiscală, problema nerezolvată de ordonanță

Gabriel Biriș crede că draftul ordonanței nu rezolvă problema fundamentală a sistemului fiscal românesc, anume inechitatea între diverse categorii de contribuabili. „Să vă dau un exemplu a propos de perpetuarea politicii de discriminare între categorii profesionale. La PFA, baza de calcul a contribuțiilor sociale devine venitul net, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, anume 10% din cât câștigi. Înainte, în mod greșit, baza de calcul, era foarte jos. Până anul trecut a fost 12 salarii minime, de anul ăsta sunt maxim 24 de salarii. În același timp, lasă în afara prevederii alte categorii. De exemplu, situația a tot ce înseamnă drepturi de autor în presă. Dacă ai un contract de muncă pe salariul minim pe economie, nu plătești CASS pe când dacă ai un PFA plătești chiar dacă câștigi mai puțin decât celălalt. Astea sunt inechități perpetuate pentru că, probabil, nu vor să vă supere… ”, a exemplificat Biriș. Acesta argumentează că, deși jurnaliștii plătiți pe drepturi de autor achită contribuții sociale mai mici, pe termen lung vor avea de suferit, în primul rând în ce privește cuantumul pensiei. „Practic, au mâna întoarsă la spate pe principiul „nu-ți convine, du-te la altul”. Dar nu ai unde să te duci pentru că toți fac la fel…”, a spus avocatul.

În opinia acestuia, ar trebui eliminat complet orice tratament derogatoriu în ce privește plata contribuțiilor sociale (CAS) sau a contribuțiilor sociale de sănătate (CASS). „Cheia de boltă în impozitarea muncii este plafonarea bazei de calcul pe suma veniturilor. La un nivel rezonabil de trei salarii medii, asta ar însemna 20.000 de lei, plătesc contribuție la sănătate până în 20.000 de lei, restul plătesc impozit pe venit. Așa-i normal peste tot: Bulgaria are plafonare la 1.000 de euro, Polonia are la două salarii medii, Cehia la un salariu mediu. Bulgaria, cu contribuții mai mici – ei au 30%, noi avem 35% – colectează la fel ca noi ca pondere în PIB. Că n-au excepții. La noi povara fiscală nu este așezată în mod rezonabil, nu în funcție de cât câștigi, ci cum câștigi. Asta mi se pare în continuare perpetuată”, a conchis Gabriel Biriș.

O formă nedefinitivată a proiectului

Proiectul de ordonanță ar putea suferi modificări substanțiale față de forma în care a apărut. Potrivit Profit.ro, coaliția ar fi convenit să nu mai crească impozitul pe dividende de la 8% la 10%, în schimb ia în calcul introducerea unei accize pe băuturile carbogazoase. Nu va mai fi majorată nici TVA la hrana pentru animale sau la manualele școlare, dar se caută soluții pentru impozitarea suplimentară a mașinilor de lux, în valoare de peste 100.000 de euro.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice vrea să crească impozitarea veniturilor cu sursă neidentificată de la o cotă de 16% la una de 50%, cu scopul de descuraja nedeclararea veniturilor. O altă modificare este creșterea nivelului de taxare a câștigurilor de bursă prin creșterea impozitului din intervalul 1-3% (în funcție de perioadele pe care este deținut titlul de valoare) la un interval de 3-5%.