În ultimul ghetou din UE, nimănui nu-i pasă de alegerile europarlamentare. “Comunismul a fost mai bun, măcar aveam un loc de muncă”

Lunik IX este un cartier sărac de romi de la periferia celui de-al doilea oraș ca mărime din Slovacia, Košice. Majoritatea oamenilor din acest cartier nu intenționează să voteze la viitoarele alegeri europene.

3,1% prezenţa la vot, la ultimele alegeri europarlamentare

Jozef Fratel este unul dintre cei decişi să nu meargă la vot. Acest şomer în vârstă de 47 de ani locuiește într-un apartament împreună cu iubita și cu fiul său. Are lumină electrică, dar nu are apă curentă. Ultima dată când a votat s-a întâmplat acum 20 de ani. El spune că nu are niciun sens să meargă la urne, pentru că Uniunea Europeană nu a schimbat absolut nimic în viața lui.

Acest colț îndepărtat al Slovaciei, aflat la 90 de minute de mers cu mașina de granița cu Ucraina, într-una dintre cele mai sărace regiuni ale UE, se află foarte departe de politica de la Bruxelles.

Locuitorii din Lunik se luptă cu șomaj foarte ridicat. Autoritățile locale spun că mai mult de jumătate din populația aptă de muncă nu are o slujbă, iar condițiile de locuit sunt foarte dificile, mulți trăind în apartamente dărăpănate și supraaglomerate. În medie, într-un apartament locuiesc zece persoane, scrie Politico.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În Slovacia, alegerile europarlamentare atrag mult mai puțini oameni la urne decât alegerile naționale, dar această țară are şi cea mai slabă prezență la vot dintre toate în ceea ce priveşte alegerile pentru Parlamentul European. Mai mult decât atât, doar 137 din 4.419 alegători înregistrați în Lunik IX au votat la alegerile pentru Parlamentul European din 2019, ceea ce reprezintă o prezență la urne de doar 3,1%.

Cartierul este situat lângă o groapă uriașă de deșeuri și este separat de restul orașului printr-o autostradă. Majoritatea locuitorilor nu dețin mașini, iar pentru a ajunge în centrul orașului trebuie să ia un autobuz special, care este separat de restul sistemului de transport public local.

Mormane de gunoaie au stat ani de zile în fața blocurilor și se înălţau până aproape de primul etaj, iar după alegerea unui primar din comunitatea locală de romi acestea au fost în cele din urmă îndepărtate și s-a construit acolo un loc de joacă. Locuitorii spun că se simt mai în siguranță acum, ca urmare a instalării iluminatului public și a camerelor de supraveghere. Până de curând, nici măcar taxiurile nu îndrăzneau să se aventureze în această zonă. În orice caz, acestor oameni Bruxelles-ul li se pare dintr-un alt univers.

87% din populaţia de romi a Slovaciei trăieşte sub pragul sărăciei

Maria Horvathova (47 ani) locuiește într-un apartament cu trei camere, împreună cu șase copii și alți patru adulți. Au curent, dar becul lor s-a ars, astfel că acum stau în întuneric. Ea nu știe nimic despre UE, dar spune că va merge la vot.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Indiferența politicienilor slovaci față de comunitatea romă, care reprezintă aproape 10% din populația ţării, i-a dezamăgit pe mulți. Membrii comunității de romi locuiesc în cartiere segregate, departe de centrele urbane, merg la școli diferite și se confruntă cu rate uriașe ale șomajului, mult mai mari decât media naţională. De altfel, în aprilie anul trecut Comisia Europeană a dat în judecată autoritățile slovace pentru că nu au rezolvat problema segregării în educație. Și anume, 65% dintre elevii romi cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani frecventează școli în care toți sau majoritatea elevilor sunt romi. În plus, ei sunt discriminaţi în toate sferele vieții. “Fiecare guvern este la fel, rasismul există peste tot”, spune Horvathova.

Aproximativ 87% din populația de romi din Slovacia trăiește sub pragul sărăciei, o rată care este de aproape șapte ori mai mare decât media naţională, potrivit datelor de cercetare ale UE din 2016.

Horvathova s-a mutat în Lunik IX la vârsta de 15 ani. La acea vreme, acolo nu locuiau doar romi, dar după decizia consiliului municipal din Košice, din 1995, cei de etnie slovacă s-au mutat în centrul orașului, iar romii care locuiau în oraș, precum și cei care nu îşi plăteau chiria și erau considerați inapți din punct de vedere social, au trebuit să se mute la Lunik IX. Astăzi, 99 la sută din populația din Lunik este romă, inclusiv primarul, Marcelo Šana.

“Nu-mi place să-i spun ghetou, dar această rezoluție l-a transformat în asta”, spune Šana. Prezența la vot la toate alegerile este aici destul de scăzută, cu excepția alegerilor municipale, unde locuitorii din Lunik își aleg primarul, lucru deosebit de important, pentru că municipalitatea este autonomă. Mulți dintre cei care locuiau în Lunik s-au mutat în străinătate, ceea ce reduce și mai mult prezența la vot la alegeri. Dar Šana subliniază că schimbările din UE ar putea fi încă importante, adaugând însă că oamenii se așteaptă la o schimbare imediată.

Proiecte europene blocate de obstacole administrative

Peter Pollak, un membru al Parlamentului European care va candida pentru în iunie pentru a fi reales, spune că în Lunik ar trebui atraşi mai mulţi bani europeni, pentru a îmbunătăți situația populației locale. “Sunt convins că acest lucru i-ar motiva chiar și romii săraci să voteze”, spune Pollak. Primarul Šana spune că a reușit să obțină aprobarea pentru fonduri UE pentru unele proiecte, dar s-a confruntat cu obstacole administrative.

În timpul pandemiei de coronavirus, Lunik IX a primit 2,4 milioane de euro de la Bruxelles pentru construirea a 48 de instituții în cadrul proiectului de cazare temporară, dar municipalitatea a trebuit să cofinanțeze proiectul. Costurile de construcție au crescut în timpul pandemiei, așa că acest lucru nu a mai fost posibil și contractul a fost anulat.

Majoritatea candidaților la alegeri nu vizitează așezările de romi, iar în timpul campaniei problemele romilor sunt menționate mai ales într-un mod negativ. În plus, acei politicieni care s-au arătat interesați de problemele romilor au ajuns să-și încalce promisiunile. “Când vin alegerile vor voturile romilor. Dar când ajung să fie aleşi uită de minorități”, spune muncitorul în construcții Matuš Pohlok .

Şi nu puţin sunt aceia care acum, în 2024, regretă trecutul. “Comunismul era mai bun pentru că aveam locuri de muncă. Într-o democrație ne putem exprima opiniile, după care acestea ne sunt suprimate”, spune Julius Gazi (53 de ani) un locuitor al Lunikului, în încheierea reportajului realizat de Politico.