Temperaturile medii globale înregistrate la începutul lunii iunie au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată pentru această perioadă de către serviciul european Copernicus. Ele au depășit recordurile anterioare cu o „marjă substanțială”, probabil o prevestire a fenomenului El Nino.
„Lumea tocmai ce a cunoscut cel mai cald început de iunie înregistrat vreodată, după o lună mai care a fost cu doar 0,1°C mai rece decât recordul”, a subliniat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului european pentru schimbări climatice, Copernicus, într-un comunicat de presă. „Temperaturile medii globale ale aerului la suprafață pentru primele zile din iunie au fost cele mai ridicate înregistrate în setul de date ERA5 pentru începutul lunii iunie, și cu o marjă substanțială”, a precizat serviciul Copernicus, ale cărui date date datează în parte încă din 1950.
„Nu este surprinzător pentru că există o tendință de creștere a temperaturilor” și „știam că atunci când se dezvoltă un eveniment El Nino, acesta tinde să crească temperaturile cu câteva zeci de grade”, a comentat François-Marie Breon, director adjunct al Laboratorului francez pentru științele climatice și de mediu (LSCE). Aceste măsurători intervin într-un moment în care fenomenul meteorologic El Nino, asociat în general cu o creștere a temperaturilor globale, a început oficial, după cum susțin specialiștii de la Copernicus. De asemenea, Copernicus a anunțat recent că luna mai a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată la suprafața oceanelor.
„Dacă un an este deosebit de cald, nu este neapărat semnificativ, dar ceea ce este semnificativ este această tendință majoră, care arată o creștere a temperaturilor de aproximativ două zecimi de grad pe deceniu”, subliniază François-Marie Bréon. Datele Copernicus arată, de asemenea, că, la începutul lunii iunie, temperaturile globale au depășit nivelurile preindustriale cu peste 1,5°C, ceea ce reprezintă cea mai ambițioasă limită de încălzire din Acordul de la Paris din 2015. Este pentru prima dată când această limită a fost depășită în luna iunie, dar a fost depășită de mai multe ori în iarna și primăvara ultimilor ani.
Acordul de la Paris are ca obiectiv menținerea creșterii temperaturii medii globale „cu mult sub 2°C” și continuarea eforturilor pentru a o limita în schimb la 1,5°C. „Fiecare fracțiune de grad contează dacă vrem să evităm consecințe și mai grave ale crizei climatice”, a subliniat Samantha Burgess, notează TV5Monde. Copernicus are sediul la Bonn, unde se desfășoară în prezent negocieri internaționale privind clima sub egida ONU, înaintea marii conferințe COP28, programată să aibă loc la Dubai la sfârșitul anului. Problema utilizării de către omenire a combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze), principalele cauze ale încălzirii globale, va fi dezbătută aprins în cadrul conferinței.
„Anii El Nino au fost întotdeauna călduroși, dar acum au loc pe fondul unei încălziri alimentate de utilizarea combustibililor fosili, deceniu după deceniu, ceea ce a făcut ca temperaturile extreme să fie mai probabile”, subliniază Richard Hodgkins, profesor de geografie fizică la Universitatea Loughborough din Marea Britanie.
Perioadele de caniculă „au ca rezultat incendii de pădure, topirea gheții la poli și creșterea cererii de electricitate pentru aerul condiționat”, „toate acestea nu fac decât să contribuie la încălzirea globală”, concluzionează el, în condițiile în care Europa este lovită de secetă și incendii uriașe fac ravagii în Canada în acest moment. De asemenea, specialiștii analizează în prezent posibilitatea unor temperaturi „excepțional de ridicate” în Atlanticul de Nord, precizează François-Marie Breon.
Lupta financiară dintre țările bogate și cele emergente în ceea ce privește reducerea gazelor cu efect de seră continuă. Necesitatea de a accelera reducerea combustibililor fosili a devenit un subiect-cheie în dezbaterile care au precedat summit-ul COP28, care va avea loc la Dubai în decembrie. Dar nu a devenit încă un element central al negocierilor, din cauza opoziției anumitor țări emergente, inclusiv a Chinei, care cer mai întâi eforturi financiare din partea țărilor bogate.
Această problemă a marcat conferința pe care reprezentanții a 200 de țări au încheiat-o joi la Bonn, sediul Organizației Națiunilor Unite pentru climă, după zece zile de lucru pe tema provocărilor legate de schimbările climatice: o tranziție energetică echitabilă, ajutor pentru adaptare, crearea unui fond pentru finanțarea „pierderilor și pagubelor” suferite de țările cele mai sărace etc. Aceste discuții, care au produs doar progrese tehnice, sunt esențiale pentru a spera ca la COP28 să se ia decizii care să readucă omenirea pe traiectoria cea mai ambițioasă a Acordului de la Paris: limitarea încălzirii globale la 1,5°C față de era preindustrială. Ritmul actual al emisiilor duce Pământul spre +2,8°C până în 2100.
”Schimbările climatice nu sunt o problemă Nord versus Sud, ci un val care nu face nici o distincție” și „singura modalitate de a evita să fim înghițiți este să investim în acțiuni de combatere a schimbărilor climatice”, a avertizat secretarul executiv al ONU pentru climă, Simon Stiell, în cadrul ceremoniei de închidere. În vizorul său s-a aflat lungul război de luptă între Uniunea Europeană și grupul LMDC (Like Minded Developing Countries, 20 de țări așa-zis emergente, printre care China, India și Arabia Saudită), până la punctul de a amenința validitatea lucrărilor.
UE, susținută de statele insulare și de țările din America Latină, dorea să intensifice discuțiile privind reducerea gazelor cu efect de seră. În schimb, însă, i s-au cerut negocieri suplimentare cu privire la ajutorul financiar pe care țările bogate, care au contribuit în mod istoric în principal la încălzirea globală, îl datorează țărilor sărace. Până în prezent, acestea nu și-au respectat promisiunile.
Ambasadorul Cubei, vorbind în numele grupului G77 + China (134 de țări în curs de dezvoltare, peste 80% din populația lumii), a criticat „reticența țărilor dezvoltate de a se angaja cu adevărat în ceea ce privește finanțarea”. „Fiecare țară are dreptul să își urmeze propria cale de dezvoltare și de tranziție”, a reiterat el în declarația sa finală, susținută de majoritatea țărilor din Sud, care și-au pierdut încrederea în țările dezvoltate.
„Ne respectăm angajamentele privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice”, a declarat Uniunea Europeană, reiterând necesitatea de a diversifica sursele de bani, în condițiile în care cea mai mare parte a finanțării private pentru climă scapă țărilor în curs de dezvoltare. Această problemă se va afla în centrul summitului de la Paris pentru un nou pact financiar global, care va avea loc la 22 și 23 iunie, scrie France 24.
De asemenea, ea va fi în centrul atenției în septembrie, la summitul privind acțiunea pentru climă organizat la New York de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a denunțat joi combustibilii fosili ca fiind „incompatibili” cu supraviețuirea umanității. Toți ochii sunt ațintiți asupra președintelui COP28, Sultan al-Jaber, șeful foarte atent scrutat al companiei petroliere din Emiratele Arabe Unite, care se va afla la Bonn pe 8 și 9 iunie. Primit sub presiunea activiștilor de mediu, el s-a limitat la întâlnirea cu delegațiile, fără a ține o conferință de presă.
„Este timpul ca el să treacă de la modul de ascultare la modul de acțiune”, a declarat Alden Meyer, un veteran al COP la grupul de reflecție E3G, regretând o „ocazie ratată” de a face acest lucru la Bonn. Într-o schimbare simbolică de limbaj, Sultanul al-Jaber a recunoscut totuși, în cadrul unei recepții, că reducerea combustibililor fosili este „inevitabilă”. Observatorii așteaptă însă în continuare o foaie de parcurs concretă pentru COP de la Dubai, care va avea loc în urma primei evaluări globale, în septembrie, a progreselor înregistrate de națiuni în reducerea emisiilor începând cu 2015.
„Decalajul dintre rezultatele politice de la Bonn și realitatea dură a schimbărilor climatice pare deja absurd”, subliniază expertul Greenpeace Li Shuo, care vede în acest lucru un „preludiu pentru turbulențele politice de la COP28”. La Dubai, pentru prima dată, participanții vor trebui să declare orice legături (afilieri) cu companii, o victorie pentru societatea civilă, care a cerut această măsură pentru a combate influența ascunsă a industriilor producătoare de combustibili fosili.