Inculpații VIP care au beneficiat de amnistia mascată ca prescripție. Crema justiției plânge după pensiile speciale

Mii de dosare penale, multe dintre acestea vizând politicieni și înalți funcționari publici cu prejudicii de sute de mii de euro și cu condamnări în primă instanță, au fost închise după decizia din mai 2022 a Curții Constituționale privind termenele generale de prescripție. Între timp, săptămâna viitoare este așteptată o decizie a CJUE în procesul în care Curtea de Apel Brașov a întrebat dacă poate să ignore deciziile CCR privind prescripția.

Crema justiției plânge după pensiile speciale

Duminică, 2 iulie, de Ziua Justiției mesajele venite din partea șefilor principalelor instituții ale sistemului judiciar au vizat, în principal, enunțarea nemulțumirilor cu privire la reforma pensiilor speciale adoptată de către actuala coaliție. Procurorul general al României, Alex Florența, a subliniat că momentul nu reprezintă un moment aniversar, „cât un prilej obligatoriu de reflecţie, de analiză” asupra acestui aspect.

„Consider că este necesar să subliniez consecinţele negative ale acestui demers legislativ, care a creat o situaţie dificilă pentru buna funcţionare a sistemului judiciar”, spune șeful Ministerului Public, care susține că această modificare legislativă a dus la plecări masive din sistem.

O poziție similară a avut și șefa Înaltei Curți, judecătoarea Alina Corbu, care a ținut să sublinieze, referindu-se la reforma pensiilor speciale, că că Ziua Justiției vine „într-un context complicat şi marcat de tensiune, venind deopotrivă dinăuntrul şi din afara sistemului judiciar”. Niciunul dintre cei doi nu s-a referit la miile de dosare penale închise în ultimul an ca urmare a deciziei CCR din mai 2022, și apoi a deciziei Curții Supreme din octombrie 2022, privind termenele generale de prescripție și efectul pe care acest lucru l-a avut asupra încrederii societății în actul de justiție. De altfel, de la finalul lunii iunie mii de magistrați din toată țara protestează față de modificarea pensiilor speciale și a vârstei de pensionare – judecând doar cauzele urgente.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Doar procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a evitat subiectul pensiilor magistraților. Totuși, în ceea ce privește DNA, potrivit unei circulare, publicate de G4media și semnată de procuroarea Marius Voineag, șefa Secției Judiciare Penale, aceasta le recomanda procurorilor de ședință să ceară în instanță încetarea proceselor penale ca urmare a deciziilor CCR privind prescripția. Altfel spus, deși nu există încă o decizie a CJUE privind acest caz, în DNA recomandarea este ca tocmai procurorii să ceară încetarea proceselor. Conducerea DNA a transmis că aceasta este doar opinia Secției judiciar-penale și că la nivelul parchetului anticorupție s-a luat doar decizia de a nu mai fi exercitate căi extraordinare de atac.

Cine a scăpat de dosarele de corupție

La o simplă căutare pe portalul Consiliului Superior al Magistraturii pentru jurisprudența instanțelor din România – ReJust.ro, pentru ultimul an 4 iulie 2022-4.iulie 2023, apar 4.839 de dosare unde a fost luată hotărârea încetării procesului penal. Vorbim de dosare ce privesc infracțiuni de furt calificat, evaziune fiscală, înșelăciune, constituire de grup infracțional organizat, delapidare sau fapte de corupție. (Trebuie menționat că sistemul nu oferă informații despre dosarele de viol sau trafic de minori, ele fiind blocate automat.)

Printre cei care au beneficiat de decizia CCR, plus interpretarea acestei decizii de către Înalta Curte, se numără foști politicieni, oameni de afaceri importanți dar și alți înalți funcționari publici. E cazul fostului președinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu. În martie 2023, acesta a scăpat de tragerea la răspundere penală în dosarul în care era acuzat că a primit un milion de euro mită de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu pentru numirea jurnalistului Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării. În 2020 fusese condamnat la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență în acest dosar.

O altă beneficiară a deciziilor CCR și ÎCCJ este fiica baronului PSD de Prahova, Andreea Cosma, care a scăpat de răspunderea penală în dosarul „Ciuperceasca” unde era acuzată de complicitate la abuz în serviciu. Dosarul, ce viza vânzarea subevaluată a unor terenuri avea un prejudiciu de 17,5 milioane de lei, iar în primă instanță, fosta deputată PSD fusese condamnată la patru ani de închisoare cu executare.

Digisport.ro

Femeia care l-a refuzat pe ”Dumnezeu” e cu 11 ani mai în vârstă decât iubitul ei: ”A renunțat la tot pentru mine”

Un alt social-democrat care a scăpat de acuzații este europarlamentarul Claudiu Manda. Acesta fusese acuzat de către procurorii DNA că în anul 2015 a intervenit la directorul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială pentru a stopa executarea silită a unor beneficiari de ajutoare sociale, care, în schimb, ar fi urmat să voteze cu PSD. În luna iunie a acestui an, judecătorii de la Înalta Curte au decis că faptele de care liderul PSD era acuzat s-au prescris în data de 5 iunie. Decizia a venit după ce în proces au fost 15 termene de amânare.

Un alt europarlamentar ca care a scăpat de procesul penal este Petru Constantin Luhan (PDL), trimis în judecată de către DNA pentru decontări fictive de 50.000 de euro în dauna Parlamentului European. Un alt politician care a scăpat de acuzații este Cristian Boureanu. Deși acesta primise patru ani și trei luni de închisoare pentru trafic de influență în primă instanță în dosarul Siemens, unde fostul ministrul Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv, în cazul fostului lider PDL instanța a constatat prescripția faptelor.

Beneficiar al deciziilor privind termenele de prescripție este și fostul primar PSD al Piteștiului, Tudor Pendiuc. În luna mai 2023, acesta a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. Totuși, la instanța de fond, acesta fusese condamnat la opt ani de închisoare, însă magistrații au constatat că pentru infracțiunea de luare de mită, faptele s-au prescris. Fiica acestuia și alți opt inculpați în dosar au scăpat cu toții, fie prin achitare fie prin prescrierea faptelor.

O altă beneficiară a acestor decizii este și Elena Udrea, găsită vinovată de comiterea infracțiunii de trafic de influență în dosarul Hidroelectrica. În acest dosar, fostul ministru al dezvoltării era acuzat că ar fi primit 3,4 milioane de euro de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu pentru menținerea contractelor acestuia cu producătorul de energie. Elena Udrea ar putea scăpa și de răspunderea penală în dosarul finanțării campaniei electorale a fostului președinte, Traian Băsescu. Procesul durează de șase ani, iar în primă instanță Elena Udrea a primit opt ani cu executare. Judecătorii de la Instanța Supremă urmează să se pronunțe în acest dosar săptămâna viitoare, pe 11 iulie.

Trecând de la politicieni la oameni de afaceri, un alt beneficiar al acestor decizii a fost și Nelu Iordache, condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru evaziune fiscale și delapidare în dosarul Blue Air. Omul de afaceri s-a bucurat însă de această decizie în pușcărie, acolo unde execută o altă condamnare la 11 ani și 9 luni, într-un alt dosar de fraudă. Un alt dosar unde a intervenit prescripția a fost și dosarul foștilor directori ai Poștei Române, care în 2010 ar fi primit suma de 1,5 milioane de lei și mai multe automobile de lux pentru a semna un contract de aproape 10 milioane de lei pentru reînnoirea parcului auto al companiei de stat.

VIP-uri, judecători și dosare celebre

Un alt nume greu care a scăpat de răspunderea penală ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ este și Darius Vâlcov, care a scăpat astfel de unul din dosarele de corupție în care era judecat. Este vorba de dosarul în care era acuzat că, în calitate de primar al municipiului Slatina, a cerut unei firme un comision de 10% din contractele pe care aceasta le avea cu primăria. În primă instanță, fostul lider PSD primise o condamnare la șase ani și șase luni de închisoare. Cu doar două săptămâni înainte, Vâlcov fusese condamnat la șase ani de închisoare în „dosarul tablourilor”, însă fostul apropriat al lui Liviu Dragnea este fugit în Italia. În acest dosar, pe fond condamnarea fusese de opt ani de închisoare, însă pentru unele infracțiuni a intervenit prescripția.

Un alt fugar în Italia, fostul primar al municipiului Iași, Mihai Chirica a avut și el un dosar închis pentru prescripția faptelor. Este vorba de „dosarul Skoda”, unde acesta era acuzat că în anul 2013 a aprobat achiziția a patru autoturisme ale producătorului ceh. Procurorii susțineau că prejudiciul se ridica la 500.000 de lei.

Un nume din magistratură care a beneficiat de prescripția răspunderii penale este judecătoarea Elena Burlan-Puşcaş. Aceasta fusese condamnată în iulie 2020 la 3 ani și 6 luni cu executare pentru luare de mită. Aceasta a fost acuzată de DNA că a luat mită peste 60.000 de euro de la două clanuri de interlopi pentru a da pedepse cu suspendare în acele dosare. În martie 2023, Instanța Supremă a decis că în acest dosar faptele s-au prescris, ceea ce înseamnă că judecătoarea își va primi toate salariile din 2018 – atunci când a fost suspendată din magistratură, și va beneficia și de pensia specială.

Un alt dosar major unde faptele penale s-au prescris a fost unul din dosarele ANRP, Alina Bica și omul de afaceri, Dorin Cocoș, care primise o condamnare de 3 ani de închisoare în acest dosar, scăpând de răspunderea penală. Dosarul viza supraevaluarea cu 54 de milioane de euro a unui teren ce trebuia retrocedat. Aceeași soartă a avut-o și dosarul Microsoft I, acolo unde fostul ministru, Gabriel Sandu, acuzat că în 2009 ar fi primit o mită de 2,2 milioane de euro pentru încheierea unui contract privind licențe Microsoft, a scăpat de acuzațiile penale.

Un alt nume cunoscut care a scăpat de răspunderea penală este medicul Gheorghe Burnei. Dosarul în care acesta era acuzat de vătămarea corporală a trei copii a fost închis după ce s-a constatat prescripția faptelor. Medicul a fost condamnat pentru luare de mită însă într-un alt dosar, însă pedeapsa primită a fost cu suspendare.

Un alt dosar celebru unde faptele s-au prescris este cel al companiei HexiPharma și directorii Flori Dinu și Mihai Leva – acuzați de înșelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea și combaterea bolilor. Acuzațiile vizau livrarea unor dezinfectanți diluați către 340 de spitale din țară. În primă instanță Flori Dinu primise o pedeapsă de 3 ani cu executare, Mihai Leva 3 ani și 8 luni, iar compania fusese obligată la plata unei amenzi de 2,6 milioane lei. Dosarul a fost întârziat luni în șir din cauza unor expertize.

Un alt beneficiar al deciziilor privind prescripția este și Adrian Ionel, fostul șef al Unifarm, trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupție privind achizițiile din pandemie. Deși pe fond acesta primise 8 ani de închisoare, în apelul judecat la Curtea de Apel București pedeapsa sa a ajuns la un an de închisoare cu suspendare, după ce unele dintre faptele pentru care era acuzat s-au prescris.

Unii dintre primii beneficiari ai deciziei CCR privind prescripția au fost foștii șefi ai Oficiului pentru Protecția Martorilor (ONPM), acuzați că au deturnat banii destinați martorilor sub acoperire. Chestorul de poliție Augustin Bărăscu, dar și alți șapte comisari, au scăpat de acuzații – decizia judecătorilor de la ÎCCJ a venit înainte ca această instanță să se pronunțe – deși pe fond fuseseră condamnați la pedepse cu suspendare.

Un alt nume care ar putea beneficia de pe urma acestei decizii este omul de afaceri Dragoș Dobrescu – membru al grupării informale numită „grupul de la Monaco” – poate scăpa de acuzațiile aduse în dosarul privind întârzierea metroului din Drumul Taberei – unde ar fi cerut un milion de euro pentru obținerea avizelor. În luna mai, CAB a constatat prescrierea faptelor, însă decizia instanței nu este definitivă. Un alt nume cunoscut care a scăpat de o pedeapsă grea de închisoare este fostul director general al CFR, Mihai Necoilaciuc, condamnat în iunie 2022 la peste 9 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.

Și milionara Vanessa Youness a scăpat de pedeapsa de trei ani de închisoare primită pentru trafic de influență în dosarul în care a fost acuzată că a luat mită 1,5 milioane de euro de la Dinu Pescariu și Claudiu Floricică pentru a-și folosi influența pe lângă premierul Emil Boc în vederea prelungirii licențelor Microsoft. Ea fusese condamnată la închisoare în 27 mai, la doar o zi după decizia CCR privind prescripția.

Rectorul Universității Politehnica, Mihnea Costoiu, a scăpat și el în același mod de condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare primită în dosarul „Cutezătorii”. Prejudiciul în acest dosar a fost stabilit la 10 milioane de euro. La fel, de condamnări grele au scăpat și inculpații din dosarul Petromservice SA (Șupeală Gheorghe primise zece ani de închisoare pe fond în 2021), însă în februarie 2023 CAB a constatat prescrierea răspunderii penale și în acest dosar.

Unde este responsabilitatea principală

Pe lângă aceste dosare cu nume sonore, alte sute de dosare cu traficanți de minori, funcționari publici au fost închise după deciziile CCR și ÎCCJ. Una din întrebările ridicate în spațiul public, atât cât s-a făcut acest lucru, a fost cine anume e responsabil pentru această situație? Primii spre care s-a arătat cu degetul au fost politicienii care au fost la putere din anul 2018 până în 2022.

Problema privește prevederile alineatului 1 al art. 155 din Noul cod penal ce privește întreruperea cursul termenului prescripției răspunderii penale prin „îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Vechiul cod penal menționa doar actele pe care procurorul era obligat să le comunice inculpatului, în timp ce Noul cod penal, intrat în vigoare în anul 2014, menționa orice act efectuat de procuror, deci indiferent dacă acesta era sau nu comunicat inculpatului. Această prevedere a fost atacată la CCR, iar în 2018 curtea a spus că este neconstituțională.

În mai 2022 CCR a venit cu ultima decizie pe această speță și a spus că din anul 2018 acest articol nu a produs efecte, legiuitorul neîndeplinându-și datoria de a modifica legea în acord cu deciziile CCR. De aceea multe voci au găsit clasa politică vinovată de faptul de a nu fi amendat Codul penal în tot acest timp.

Pe de altă parte însă, trebuie subliniat că după decizia din 2018, marea majoritate a sistemului judiciar și a profesioniștilor în drept din universități au interpretat această decizie ca fiind una de tip interpretativ – adică CCR arăta că în locul modificării din 2014, se aplica vechiul cod penal, adică prescripția se întrerupea doar atunci când procurorul emitea noi acte ce erau comunicate și inculpatului.

Totuși, efectul cu adevărat major al deciziei CCR a fost produs de hotărârea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Curții Supreme. Practic, ÎCCJ a fost solicitată să explice cum anume se aplică decizia CCR, în condițiile în care instanțele din țară interpretau diferit această hotărâre. Potrivit unor experți în drept, abia prin această decizie a fost posibil ca hotărârea CCR să fie folosită pentru a scăpa de pușcărie persoane deja condamnate. Astfel, deși deciziile CCR se aplică doar pe viitor, în interpretarea ÎCCJ normele privind întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal substanțial, deci se aplică principiul legii penale mai favorabile.

Criticii acestei hotărâri susțin însă că decizia CCR se referă la actele de întrerupere a prescripției, deci e vorba de dreptul procesual, ce nu pot fi aplicate retroactiv. Aceștia subliniază ca decizia CCR se referea doar la perioada 2018-2022, însă abia în interpretarea ÎCCJ această hotărâre avea să fie aplicată și în perioada 2014-2018.

Rămâne de văzut care va fi decizia CJUE în această speță, în contextul în care unele instanțe au decis să amâne deciziile privind recursul în casație până la decizia curții europene. Totuși, trebuie subliniat că în opinia avocatului general al CJUE acesta a subliniat că interesele financiare ale UE nu pot avea întâietate în fața apărării unui drept fundamental precum cel reprezentat de principiul retroactivității legii penale mai favorabil.