Infrastructura surpată a României. Drumuri și poduri intrate în reparații imediat după inaugurare

Proiectele majore de infrastructură din România – drumuri și poduri – sunt remarcabile prin faptul că reparațiile survin la scurtă vreme după inaugurare. Ultimul exemplu dintr-o serie deja lungă este al podului de la Brăila, inaugurat acum mai puțin de două luni. În aceste zile, muncitorii verifică dacă șuruburile sunt strânse bine, în timp ce porțiuni din asfalt sunt deja deteriorate.

Podul deșurubat

Pe rețelele de socializare au apărut imagini în care un cetățean scoate fără eforturi șuruburile dintr-un parapet al podului care leagă Brăila de Tulcea. În plus, porțiuni din asfalt sunt deja denivelate de podul comparat la deschidere cu celebrul Golden Gate. Astfel, s-a ajuns ca CNAIR să emită un comunicat jenant referitor la șuruburi.

„Echipele constructorului italian Webuild (fosta Astaldi – n.red.) au verificat astăzi 35.000 din cele 100.000 de șuruburi ale parapetului montat pe Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila.Dintre acestea au fost identificate aproximativ 70 de șuruburi slăbite. Mâine va continua verificarea celorlalte șuruburi pentru a ne asigura că toate sunt strânse conform normativelor tehnice. Operațiunea este supravegheată de responsabilii cu implementarea contractului din cadrul CNAIR”, a anunțat Compania avertizând constructorul că există riscul ca podul să nu fie recepționat dacă nu sunt respectate standardele de calitate.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR a găsit și o explicație privind șuruburile care pot fi scoase cu mâna de pe pod. „Este vorba de neglijență. Pentru că, în mod normal, când sunt șuruburi, le iei dintr-un capăt și le strângi pe rând, pe fiecare. Probabil că au avut mai multe echipe. Echipele nu au fost împărțite pe sectoare, cum trebuie, și au omis, efectiv, să strângă anumite șuruburi”, a declarat Alin Șerbănescu, citat de Digi24.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Când Dorel ajunge șef de județ

În urmă cu mai mulți ani, o serie de reclame la o băutură alcoolică popularizau personajul Dorel, muncitorul care sparge accidental conducte de apă, secționează cabluri electrice și lasă un oraș întreg în întuneric. Însă frecvența cu care apar probleme majore la drumuri și poduri România arată că, în realitate, Dorel poate fi la fel de bine inginer, șef de instituție, președinte de consiliu județean sau chiar ministru. De altfel, primul Dorel consemnat la noi, meșterul Manole, era tot un șef, peste „nouă meșteri mari, calfe și zidari”.

În iunie 2022, podul de la Luțca (jud. Neamț) s-a prăbușit în apele râului Siret, cu tot cu două mașini care treceau pe el și ucigând 16 oi. În acest caz, Dorel a fost președintele CJ Neamț, Ionel Arsene. Se știa de multă vreme că podul are nevoie urgentă de reparații, iar o expertiză din 2018 recomanda înlocuirea completă a suprastructurii podului și consolidarea pilonilor. Însă soluția adoptată de CJ Neamț a fost lucrări superficiale de refacere și modernizare care au costat totuși 8,3 milioane de lei. „S-au făcut modernizări, dar fără a se umbla la structura de rezistență”, a precizat după surpare patronul firmei care a făcut lucrările, acesta apărându-se prin faptul că a respectat proiectul tehnic.

Cu toate astea, Ionel Arsene dădea asigurări, la inaugurarea de după lucrări din noiembrie 2021, că testele de rezistență făcute indicau faptul că podul poate suporta o greutate de până la 340 de tone. „Dragi nemțeni, vă garantez că zeci de ani podul de la Luțca nu va mai reprezenta vreo problemă pentru participanții la trafic”, scria Arsene, pe care istoria l-a contrazis după numai jumătate de an.

Un alt pod care se apropie de stadiul în care șoferii ar trebuie să facă o cruce mare înainte să intre pe el este pasajul Basarab. Deocamdată nu au fost descoperite probleme la structura de rezistență, dar pasajul are nevoie de reparații. Pasajul Basarab a fost inaugurat în 2011, costând peste 250 de milioane de euro, însă nu a fost recepționat de Primăria Capitalei nici până în ziua de astăzi, iar în lipsa recepției, nu se pot face reparațiile.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Recepția nu s-a făcut pentru că Primăria Generală a constatat că unele lucrări făcute de către constructorii FCC Construccion (Spania) și Astaldi (Italia)  nu erau conforme proiectului inițial. Însă nici constructorii nu s-au obosit să dea curs cererilor municipalității, mai ales că aceasta nu le-a impus niciun fel de sancțiuni, deși avea pârghiile legale și contractuale să o facă. Între timp, rugina s-a întins pe componentele metalice ale podului, iar scările rulante și ascensoarele au probleme de funcționare.

Drumuri cu traseu variabil

Însă nu doar podurile sunt șubrede în România. Pe lângă faptul că autostrăzile sunt greu de terminat, acestea au tendința să ai un traseu variabil. Adică uneori, o iau la vale. Alegerile, prezidențiale sau parlamentare, au tendința să avarieze autostrăzile în construcție. Un lot al autostrăzii dintre Sibiu și Orăștie a fost inaugurat în noiembrie 2014, cu puțină vreme înainte de prezidențiale, în prezența premierului Victor Ponta, după o perioadă în care s-a lucrat în ritm susținut.

Însă în decembrie 2015, autostrada a trebuit închisă după ce au apărut crăpături în asfalt, iar lucrările de remediere au durat mai multe luni. A trebuit demolată și refăcută o porțiune de 200 de metri de drum. Problemele nu au fost remediate complet, astfel că o expertiză tehnică a CNAIR realizată în acest an arată că viaductul de la Aciliu, cu o lungime de un kilometru, suferă de fisuri atât la pilonii de susținere, cât și la infrastructură. Cutremurele din luna februarie au accelerat degradarea viaductului astfel că sunt necesare lucrări urgente de consolidare.

Și liberalii au reușit să afecteze o autostradă din considerente electorale. Tronsonul de autostradă Alba Iulia – Sebeș a fost inaugurat de ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Bode, în decembrie 2020, în preajma alegerilor parlamentare. Inaugurarea a fost precedată de un ritm intens al lucrărilor, cu asfaltări pe ploaie, la temperaturi scăzute. După fix doi ani, o alunecare de teren la Pârâul Iovului a provocat apariția de crăpături în asfalt. Tronsonul a fost închis pentru reparații, iar în vara acestui an, o altă alunecare de teren a afectat autostrada în aceeași zonă, deși se știa că solul argilos din zonă poate crea astfel de probleme.