Israel reia lupta cu Hamas. SUA pun presiune pe Netanyahu – Biden nu mai vrea și mai multe victime civile

În contextul în care armistițiul din Fâșia Gaza s-a încheiat, Israelul a reluat operațiunile militare în sudul enclavei palestiniene. Însă Statele Unite fac presiuni asupra armatei israeliene pentru a da dovadă de reținere.

Joe Biden nu vrea și mai multe victime civile

După șapte zile fără confruntări revin bombardamentele aeriene israeliene intense. Acesta este unul dintre cele mai temute scenarii la Washington. Începând de duminică, 26 noiembrie, Statele Unite și-au intensificat contactele cu statul evreu pentru a se asigura că armata israeliană „a învățat lecțiile operațiunilor din nordul Fâșiei Gaza, potrivit Washington Post.

Președintele american Joe Biden i-ar fi explicat chiar la telefon premierului israelian Benjamin Netanyahu ce a vrut să spună prin aceasta. El i-ar fi transmis că „modul în care Israelul a acționat în nordul Fâșiei Gaza – desfășurând o vastă ofensivă cu trei divizii blindate și de infanterie – nu se poate repeta în partea de sud a enclavei”, potrivit site-ului american de știri Axios, care citează „mai mulți oficiali ai administrației americane” care au preferat să rămână anonimi.

„Este un mod de a spune că va trebui să acordăm mai multă atenție posibilelor victime civile ale operațiunii militare”, explică Omri Brinner, analist israelian și specialist în geopolitica Orientului Mijlociu la International Team for the Study of Security Verona (ITSS), un grup internațional de experți în probleme de securitate internațională.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

„Washingtonul nu vrea să fie complice”

De la începutul operațiunilor militare israeliene, sute de mii de locuitori din Gaza au fugit din nordul enclavei pentru a se refugia în sud, unde trăiesc în prezent aproape două milioane de persoane. Statele Unite nu doresc să vadă cum numărul victimelor civile palestiniene – care se ridică deja la peste 14.000, potrivit Hamas – va crește vertiginos imediat după reluarea ostilităților. „Washingtonul nu vrea să pară complice la astfel de acțiuni”, rezumă Washington Post.

Va fi auzit acest apel la reținere în Israel, în condițiile în care încetarea focului cu Hamas a expirat vineri, după șapte zile de acalmie? Retorica de război a Israelului nu lasă această impresie. Dimpotrivă, Yoav Gallant, ministrul israelian al apărării, a promis că „atunci când vom relua luptele, puterea noastră va fi mai mare și se va extinde asupra întregii Fâșii Gaza”, scrie France 24.

De asemenea, statul evreu „a îndemnat populația civilă palestiniană locală să se mute într-o zonă situată la vest de enclavă”, notează Omri Brinner. Este aceasta o modalitate de a pregăti terenul pentru o viitoare campanie de bombardamente aeriene pentru a proteja înaintarea trupelor de pe teren?

Scuturile umane ale Hamas

Dar aceste apeluri adresate civililor de a părăsi viitoarele câmpuri de luptă nu pot avea decât un impact foarte limitat. În primul rând, pentru că sudul Fâșiei Gaza este deja prea mic pentru cele două milioane de palestinieni care s-au refugiat acolo. „Cu siguranță nu se vor putea refugia toți într-o zonă și mai mică”, admite Omri Brinner.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

În al doilea rând, pentru că luptătorii Hamas „au perfecționat arta de a se amesteca în populația civilă și de a o folosi ca scut împotriva soldaților israelieni”, subliniază Amnon Aran, specialist în conflictele dintre Israel și lumea arabă la City University din Londra. „Ei vor face totul pentru a-i descuraja să plece”, confirmă Omri Brinner.

O eroare tactică a Israelului?

„Ne dăm seama acum că Israelul a făcut o eroare tactică majoră alegând să avanseze încet, dar sigur, de la nord la sud, în loc să atace simultan în nordul, centrul și sudul Fâșiei Gaza”, afirmă Ahron Bregman, politolog și specialist în conflictul israeliano-palestinian la King’s College din Londra.

Procedând astfel, armata „a contribuit, în mod ironic, la consolidarea scutului uman format de populația civilă în jurul Hamas în sud, când armata ar trebui să provoace cele mai multe daune”, notează acest expert.

La acest context umanitar deja complicat se adaugă faptul că „principalele forțe de luptă ale Hamas se află în sud”, spune Amnon Aran. „Din cele 14 batalioane angajate în războiul împotriva Israelului, zece sunt bazate în această regiune a enclavei”, adaugă el.

Cererile americane,incompatibile cu obiectivele IDF

Cu alte cuvinte, Israelul nu avea nevoie ca Statele Unite să pună bețe în plus în șenilele tancurilor sale. Cu atât mai mult cu cât anumite cerințe sunt foarte specifice. Washingtonul a cerut crearea unor „zone de deconflict”. Acestea ar fi clădiri specifice – cum ar fi facilități ale ONU, spitale sau școli – asupra cărora soldații israelieni nu ar putea deschide focul, pentru a asigura siguranța populațiilor civile din interior.

Cu toate acestea, „Hamas este binecunoscut pentru faptul că folosește clădiri precum spitale și școli pentru a adăposti arme și luptători. Nu văd cum această cerere americană este compatibilă cu obiectivele militare declarate ale Israelului”, se întreabă Veronika Poniscjakova, specialistă în aspectele militare ale conflictului israeliano-palestinian la Universitatea Portsmouth din Marea Britanie.

Muniții mai mici și mai precise

Omri Brinner vrea să creadă că „dacă serviciile de informații stabilesc dincolo de orice îndoială că Hamas se ascunde într-o clădire sau alta, americanii ar trebui să renunțe” la cerere.

Statele Unite au cerut, de asemenea, Israelului să „folosească muniții mai mici și mai precise”, notează Washington Post. Cu alte cuvinte, armata israeliană ar trebui să se abțină de la a lansa încărcături explozive de mari dimensiuni, așa cum s-a întâmplat în nord.

„Nu este mesajul dorit de Netanyahu”

Nu numai că obiectivul este lăudabil – evitarea cât mai mult posibil a victimelor colaterale civile – dar este și în concordanță cu una dintre preocupările majore ale Washingtonului: evitarea unui bombardament care să provoace un număr prea mare de morți în rândul civililor, ceea ce ar putea avea repercusiuni geopolitice grave.

„Densitatea populației va fi de așa natură încât posibilitatea unui calcul greșit în timpul unui bombardament va fi multiplicată. De asemenea, acest lucru crește riscul unui incident major, susceptibil să incendieze regiunea, obligând Statele Unite să intervină militar”, rezumă Amnon Aran.

Totuși, din punct de vedere politic, este dificil pentru guvernul israelian să dea dovadă de multă reținere în campania sa aeriană. Pentru unele segmente ale opiniei publice israeliene, „acest lucru ar echivala cu plasarea siguranței civililor palestinieni mai presus de cea a soldaților israelieni (care au nevoie de sprijin aerian pentru a-și asigura înaintarea în siguranță)”, subliniază Omri Brinner. Acesta nu este genul de mesaj pe care Benjamin Netanyahu vrea să îl transmită.

Gaza și alegerile din SUA

Dar poate Israelul să sfideze avertismentele americane? Dacă statul evreu se înstrăinează de Washington, „riscă să își piardă principalul susținător în Consiliul de Securitate al ONU, iar americanii ar putea începe să își regândească politica de livrare de arme către Israel”, rezumă Veronika Poniscjakova.

În perspectiva alegerilor prezidențiale din Statele Unite, liderii israelieni vor trebui să fie atenți la „repercusiunile a ceea ce se întâmplă în Gaza asupra campaniei americane”, spune Amnon Aran. Joe Biden va fi probabil mult mai puțin răbdător cu Benjamin Netanyahu dacă modul de operare al armatei israeliene îl va face să pară complice la ceea ce o parte a electoratului american ar putea percepe ca fiind abuzuri împotriva civililor palestinieni.

În acest context, este greu de imaginat că Israelul își va putea atinge obiectivul militar declarat în Fâșia Gaza, și anume eradicarea Hamas și a capacităților sale militare. „Armata israeliană poate reduce capacitățile militare, poate distruge câteva fabrici de arme și tuneluri, dar cu siguranță nu poate șterge Hamas de pe hartă o dată pentru totdeauna”, spune Ahron Bregman.

Pentru acest specialist, „la un moment dat, Benjamin Netanyahu va spune cu siguranță că Israelul a câștigat, dar va fi o declarație goală”. Între timp, „Hamas a obținut deja o victorie, o dată pe 7 octombrie prin lovirea Israelului și o a doua oară prin obținerea eliberării prizonierilor, ceea ce i-a adus o anumită admirație din partea tuturor palestinienilor”, conchide Ahron Bregman.