Istoricul alianțelor dintre PNL și PSD. De ce ipoteza lui Vasile Dîncu privind coalizarea la guvernare nu este imposibilă

Declarațiile lui Vasile Dîncu privind posibilitatea unei alianțe între PSD și PNL chiar înainte de 2024 a provocat un val de reacții de indignare din partea unor fruntași liberali, chiar și liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, respingând această variantă.

Însă în trecutul politic al celor două partide există antecedente pentru împreunări politice nefirești, când adversari crânceni s-au aliat peste noapte ca să-și asigure prezența la putere. Chiar dacă alianțele formate peste noapte au avut o istorie turbulentă, liberalii (indiferent dacă își au originea în PNL sau PDL) și pesediștii au în trecutul relativ recent perioade de colaborare.

Reacțiile scandalizate ale liberalilor nu sunt justificate, dacă sunt luate în calcul antecedentele celor două formațiuni politice. Jurămintele solemne făcute separat că nu se vor alia cu „dușmanii de moarte” au fost încălcate în mod repetat.

PNL și PSD, partide cu obârșii în Frontul Salvării Naționale

Că le convine sau nu liberalilor, o parte din PNL, aceea provenită din PDL, își are originea în mult hulitul Front al Salvării Naționale, care în 1992 s-a scindat în partidul care urma să se transforme în PSD și în aripa „de dreapta” care va deveni Partidul Democrat și apoi Partidul Democrat-Liberal. De exemplu, veteranul Vasile Blaga, astăzi europarlamentar liberal, a fost timp de doi ani coleg de partid cu Ion Iliescu.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Moda promisiunilor solemne a fost inagurată de către Partidul Democrat, condus la acea vreme de către Traian Băsescu. Pe când PSD-ul lui Adrian Năstase îi racola liderii bucată cu bucată, PD a introdus în Statutul partidului o clauză care interzicea explicit orice colaborare cu PSD. Prevederea era și o garanție pentru PNL că oamenii lui Băsescu nu-i vor trăda, iar Alianța Dreptate și Adevăr va fi una funcțională. Însă Alianța D.A. s-a rupt în 2007, iar PD a fuzionat cu Partidul Liberal-Democrat, condus de Theodor Stolojan care se pusese în fruntea disidenților din PNL.

Când s-a pus problema Statutului noului partid, PDL, prevederea referitoare la interdicția colaborării cu PSD a fost convenabil uitată. „Programul politic nu face referire la nicio formaţiune politică, ci doar la principii şi valori. Suntem parteneri cu formaţiunile de aceeaşi orientare de centru-dreapta”, motiva președintele PD, Emil Boc. Noul PDL susținea atunci că ipoteza unei alianțe cu PSD este atât de absurdă încât este inutilă menționarea ei în Statut.

După numai un an, inimaginabilul s-a produs. Deși victorios în alegeri, PDL nu avea suficiente voturi pentru a-și trece singur guvernul de votul Parlamentului. PNL nu a acceptat să fie vioara a doua într-o alianță cu PDL și a cerut postul de prim-ministru pentru Călin Popescu-Tăriceanu. Decât să-l facă din nou premier pe Tăriceanu, președintele Băsescu a patronat constituirea guvernului PDL-PSD, cu Boc șef al Guvernului. După ce alianța a fost ruptă, Victor Ponta anunța, în 2010, că PSD ia în calcul să înscrie în statut interdicția colaborării cu PDL. „Nu se poate face nimic bun pentru România cu PDL-ul lui Băsescu și Boc”, clama Ponta. Asta nu l-a împiedicat ca în 2019 să negocieze, ca lider al Pro România, demiterea guvernului Dăncilă, cu PNL-ul în care acum se regăseau și foștii pedeliști.

Mariaje succesive ale liberalilor cu PDL și PSD

În ce privește PNL-ul, istoricul colaborărilor cu PSD este și mai vechi. În guvernul Theodor Stolojan (1991-1992), pe lângă miniștrii FSN, liberalii au fost reprezentați de către Mircea Ionescu-Quintus, desemnat ministru al Justiției. După victoria social-democraților la alegerile parlamentare din 2000, liberalii, în fruntea cărora se afla atunci Valeriu Stoica, a semnat un protocol de colaborare parlamentară cu PSD, prin care se angaja să susțină în Parlament guvernul Năstase. Aranjamentul a durat până în mai 2001, când PNL a renunțat la protocol, însă nici social-democrații nu-și doreau prelungirea acestora. La acea vreme, Stoica justifica înțelegerea prin faptul că o opoziție dură la adresa guvernului lui Adrian Năstase l-ar fi determinat pe acesta să-și caute aliați la PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

După ruperea Alianței D.A. în 2007, guvernul Tăriceanu a supraviețuit doar printr-o înțelegere nerecunoscută oficial, dar evidentă pentru toată lumea, între PNL și PSD-ul condus atunci de către Mircea Geoană.  În februarie 2011, PNL  și PSD au format Uniunea Social-Liberală, o alianță politică ce avea ca scop îndepărtarea de la putere a PDL, lucru realizat prin moțiunea de cenzură prin care a fost demis guvernul Ungureanu, în mai 2012. În momentul în care USL a obținut puterea, ambele partide aveau trecute în statut interdicția colaborării cu democrat-liberalii.

Însă conviețuirea la putere nu a fost la fel de armonioasă, astfel că la începutul lui 2014, USL s-a spart, iar după eșecul sever al dreptei la alegerile europarlamentare din 2014, Crin Antonescu, liderul liberal ce spunea altădată că dispariția PDL ar fi „o măsură de igienă politică”, s-a întâlnit cu Vasile Blaga și au decis nu doar să susțină un candidat comun la alegerile prezidențiale, ci și ca partidele lor să fuzioneze, formând  PNL-ul așa cum îl cunoaștem astăzi.

Orban și Cîțu, adversari consecvenți ai PSD

După toate aceste antecedente, votanții liberalilor au puține motive să se încreadă în consecvența partidului. Poate singurele garanții sunt numele celor doi aspiranți la funcția de președinte al PNL la Congresul din septembrie. Atât Ludovic Orban, cât și Florin Cîțu au fost până acum adversari duri și consecvenți ai stângii. Ludovic Orban a fost singurul membru al conducerii PNL care a votat împotriva constituirii USL în 2011, vot care i-a atras o nouă perioadă de marginalizare în partid care s-a încheiat abia în 2017, când a fost ales președintele partidului. Imediat după ce a preluat șefia PNL, Orban avertiza șefii de filială, fără să-i nominalizeze, că nu va mai tolera „blaturile” cu organizațiile județene ale PSD.

Florin Cîțu, deși un liberal cu puțină vechime, a fost unul dintre cei mai înverșunați adversari din Parlament ai PSD în legislatura trecută, intrând frecvent în dispute cu reprezentanți ai PSD precum Eugen Teodorovici sau Gabriela Firea. Când PNL a încercat, la începutul anului trecut, să convoace alegerile anticipate, președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu ca prim-ministru, pentru a-i pune pe social-democrați într-o postură delicată: fie votează un guvern condus de un om pe care-l detestă, fie resping în Parlament nominalizarea acestuia