Iulie 2023, cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată pe Pământ. Experții confirmă criza climatică în care a intrat planeta

Iulie 2023 a fost cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată pe Pământ. În această lună de foc, temperatura medie globală a doborât recordul stabilit în iulie 2019, a confirmat marți, 8 august, agenția europeană Copernicus. Astfel, luna trecută a marcat noi recorduri de temperatură la nivel global.

Temperaturi record în luna iulie

„Tocmai am văzut cum temperaturile aerului și ale suprafeței mării au stabilit noi recorduri în luna iulie”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului european Copernicus, programul UE de observare al mediului înconjurător și al planetei , într-un comunicat de presă emis marți. „Aceste recorduri au consecințe dezastruoase atât pentru oameni, cât și pentru planetă, care este expusă unor evenimente extreme din ce în ce mai frecvente și mai intense”, deplânge ea.

Temperaturile medii ale aerului la suprafața planetei au stabilit noi recorduri în luna iulie. Luna trecută a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, confirmă serviciul european Copernicus, precizând că luna iulie 2023 a fost cu 0,72°C mai caldă decât media din 1991-2020 pentru o lună iulie. În comparație cu perioada preindustrială (1850-1900), luna trecută a fost cu aproximativ 1,5°C mai caldă decât temperaturile medii înregistrate în acea perioadă.

Iulie 2023 a fost, de asemenea, cu 0,33°C mai caldă decât precedentul record de temperatură pentru o lună iulie, stabilit în 2019. Multe regiuni din emisfera nordică, inclusiv din sudul Europei, au cunoscut valuri de căldură. „Temperaturi semnificativ peste medie au fost înregistrate în mai multe țări din America de Sud și în părți mari din Antarctica”, precizează Copernicus, scrie Ouest-France.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Oceanele continuă să se supraîncălzească

Copernicus mai notează că temperaturile de la suprafața oceanelor continuă și ele să doboare recorduri. „Temperaturile de la suprafața oceanelor au continuat să crească după o lungă perioadă de temperaturi anormal de ridicate din aprilie 2023, atingând niveluri record în iulie”, continuă serviciul european. Pentru întreaga lună, temperaturile medii globale ale suprafeței mării au fost cu 0,51°C peste media 1991-2020.

Nordul Atlanticului a fost cu 1,05°C mai cald decât media pentru luna iulie, temperaturile din partea de nord-est a bazinului rămânând peste medie, iar în nord-vestul Atlanticului s-au înregistrat temperaturi anormal de ridicate, precizează serviciul european, care adaugă că valuri de căldură marină au avut loc la sud de Groenlanda și în Marea Labrador, în bazinul Caraibelor și în Marea Mediterană.

Biden, în turneu pentru a-și promova politica de mediu

Joe Biden se va deplasa în vestul Statelor Unite pentru a-și promova politica de mediu, prima sa oprire fiind la unul dintre cele mai spectaculoase locuri naturale din lume, Marele Canion. Astfel, Biden va pune frână exploatării miniere de uraniu într-o zonă vastă din jurul Marelui Canion. Acesta este primul anunț al președintelui Statelor Unite, care pornește în acest turneu în timpul căruia va încerca să își convingă concetățenii – care nu sunt deloc entuziaști – de beneficiile politicii sale climatice. Luni, Ali Zaidi, consilierul președintelui pentru climă, a anunțat, în avionul care îl ducea pe președinte în Arizona, că zona, care va avea statut de „monument național”, se va întinde pe mai mult de 400.000 de hectare.

Triburile indiene locale au solicitat această decizie pentru a limita activitatea minieră din jurul sitului Grand Canyon. Acest statut va interzice lansarea de noi proiecte de extracție a uraniului aici, fără a afecta drepturile miniere existente, a anunțat Ali Zaidi. Crearea acestei noi zone protejate este atât un tribut adus „istoriei vibrante” a acestor triburi, cât și protejarea unui „ecosistem incredibil de important” din jurul râului Colorado, scrie Le Monde.

Digisport.ro

”Cea mai proastă din istorie. E șocantă”. O româncă a fost ”pusă la zid” pentru ce a făcut la Londra

Clima și politica

Pentru acest anunț, Joe Biden a ales un stat, Arizona, unde temperaturile se situează de câteva săptămâni în jurul a 50°C și unde debitul deosebit de scăzut al râului Colorado pune în pericol atât zonele urbane, cât și sectorul agricol. Dar alegerea Arizonei nu este lipsită de motive electorale pentru Biden. Acest stat (unde democratul l-a învins pe Trump)  promite, de asemenea, să fie una dintre cele mai disputate zone electorale în următoarele alegeri prezidențiale, care vor avea loc peste un an.

Joe Biden se va deplasa apoi în New Mexico și Utah, unde va discuta despre programele sale pentru veterani. Data acestei deplasări nu a fost aleasă întâmplător: legea privind reducerea inflației, piesa centrală a mandatului său, își va sărbători primul an la 16 august, iar Casa Albă dorește să marcheze această ocazie.

Numit astfel pentru a reuși să treacă de Congres – la vremea respectivă, inflația se afla la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani – acest plan abordează de fapt problema emisiilor de CO2, pe care își propune să le reducă cu 40% până în 2030 față de nivelurile din 2005. Pentru a realiza acest lucru, IRA (Inflation Reduction Act) promite investiții de 370 de miliarde de dolari (336 de miliarde de euro) în sectorul tranziției energetice, în special în producția de baterii pentru mașini electrice și de panouri solare. Toate acestea se realizează cu ajutorul unor subvenții pe scară largă și a unei strategii de „patriotism industrial” agresiv, care îi deranjează pe principalii parteneri economici ai Statelor Unite, în frunte cu Europa.

„Amenințare existențială”

Joe Biden descrie în mod regulat schimbările climatice ca fiind o „amenințare existențială” și îi critică pe cei din opoziția republicană care le pun la îndoială.  Mai mult de jumătate dintre americani (57%) dezaprobă modul în care președintele democrat a abordat problema schimbărilor climatice, dar recunosc că nu știu cu adevărat ce conține acest plan, potrivit unui sondaj realizat de Washington Post și Universitatea din Maryland publicat luni. Sondajele „nu spun întreaga poveste”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, pentru care sondajele de opinie sunt „instantanee” care nu reflectă neapărat tendințele de fond.

Erdogan apără economia pe cărbune

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan,  este foarte supărat pe ecologiștii care se mobilizează în prezent în țară. Luni, șeful statului i-a atacat dur pe ecologiștii care se opun proiectului de extindere a unei mine de cărbune în pădurea Akbelen  și a avertizat opoziția împotriva oricărei politizări a subiectului. „Centralele pe cărbune au devenit o sursă importantă de energie pentru țările europene odată cu criza declanșată de războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat președintele, citând „Germania și Franța”.

În pădurea Akbelen, situată în apropiere de Bodrum, o stațiune balneară de la Marea Egee, sătenii susținuți de ecologiști au început o serie de proteste, din 24 iulie. Autoritățile au arestat mai mulți activiști care se opun extinderii acestei mine. Turcia are 37 de centrale electrice pe bază de cărbune autorizate să funcționeze, în unele cazuri, până în anii 2060. Cele două centrale din apropierea pădurii Akbelen funcționează de zeci de ani.

După o ședință de guvern, Erdogan a lăudat aportul pe care-l aduc centralele electrice la economia țării. „Este o contribuție majoră pentru țară”, a insistat el, adăugând: „Nu acordăm atenție acestor ecologiști marginali, să facem ceea ce trebuie să facem”, scrie 20 Minutes.

Precedentul protestului din 2013

Aceste declarații, primele ale șefului statului de la începutul protestelor, survin în ajunul unei reuniuni extraordinare a parlamentului turc, care va avea loc marți după-amiază, la cererea opoziției, pe tema pădurii Akbelen. „Unii oameni încearcă în mod constant să reia aceleași scenarii, în costume diferite, dar nimeni nu mai crede în ele”, a acuzat Erdogan, într-o referire clară la mișcarea de protest Gezi din mai 2013. La acea vreme, protestele antiguvernamentale au fost declanșate pentru a proteja un parc din Istanbul care urma să fie demolat pentru a face loc unui proiect imobiliar, iar treptat s-au extins practic în întreaga Turcie.

În 2020, Ministerul Pădurilor a acordat YK Energy, o companie deținută de puternicul holding turc Limak, considerat de criticii săi ca fiind apropiat de președinte, permisiunea de a-și extinde mina de cărbune din regiunea Akbelen. De atunci, numărul apelurilor la protest s-a înmulțit, iar populația nu a renunțat. Cărbunele – cu cele 37 de termocentrale – furnizează țării o treime din necesarul de energie primară (conform Agenției Internaționale pentru Energie, în 2021) și o treime din electricitatea țării.