Judecătorii români, cei mai bine plătiți din UE. Argumentele magistraților pentru pensiile speciale, demontate de un raport european

Coaliția a eșuat în încercarea de a elimina pensiile speciale sau de a le limita măcar, în cazul magistraților. Această din urmă categorie rămâne cu privilegiile intacte, ceea ce înseamnă vor avea în continuare pensii disproporționat de mari în raport cu salariile din timpul activității profesionale. Numai că și salariile sunt foarte mari față de aproape toate țările UE, dacă se ia ca punct de referință salariul mediu din fiecare stat membru.

Magistrații pot câștiga între 5 și 6,5 salarii medii

Decizia din 2 august a Curții Constituționale ignoră realitatea faptului că oricum magistrații români câștigă mult mai bine decât colegii lor din aproape toate statele Uniunii Europene. De asemenea, nici argumentul stresului provocat de volumul mare de muncă nu stă în picioare la o analiză comparativă cu datele oficiale din alte țări UE. De asemenea, nici finanțarea sistemului judiciar nu este deficitară.

Situația este demonstrată de către cel mai recent raport al Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), organism judiciar, compus din experți din toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și pregătește instrumente pentru a îmbunătăți eficiența și funcționarea justiției în Europa. Raportul vizează eficiența sistemelor judiciare din 44 de state europene, la care se adaugă trei state care au statut de observator în Consiliul Europei: Israel, Kazahstan, Maroc. Dacă reducem analiza doar la statele UE, din raportul publicat în 2022, cu date aferente anului 2020, rezultă că magistrații români sunt printre cei mai bine plătiți din Europa.

Regulile europene stipulează că independența unui judecător depinde de salariul său, iar acesta ar trebui să fie proporțional cu statutul și responsabilitățile sale. „Comparațiile făcute de către CEPEJ sunt bazate pe doi indicatori: primul, salariul unui judecător/ procuror la început de carieră, iar al doilea este salariul mediul al judecătorilor/ procurorilor de la curtea supremă, care sunt în vârful ierarhiei. Trebuie notat că salariile judecătorilor și procurorilor în unele sisteme nu depind de poziția deținută (primă instanță sau curte supremă), ci mai mult de experiență, adică vechime”, se spune în raportul CEPEJ.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

La început de carieră un judecător din România câștigă de 3,2 ori mai mult decât salariul mediu brut. Dintre țările membre UE, doar Malta depășește acest nivel, cu 5,0, iar Irlanda îl egalează, tot cu 3,2. Numai că statistica este cumva înșelătoare. Pentru ca un tânăr să ajungă judecător în România, el trebuie să absolve o facultate de drept și apoi să studieze doi ani la Institutul Național al Magistraturii. În schimb, Malta și Irlanda recrutează judecătorii din rândul avocaților care au deja o experiență amplă în domeniul judiciar.

În plus, pe final de carieră, lefurile judecătorilor români cresc mai accelerat decât ale celor din cele două țări menționate. În Malta creșterea este aproape nesemnificativă, de la 5,0 la 5,5, iar în Irlanda, de la 3,2 la 5,2. În schimb, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție de la București câștigă de 6,5 ori mai mult decât salariul mediu din țara noastră. La câștigurile dinainte de pensionare, judecătorii români sunt urmați de cei din Italia – 6,0, Danemarca – 5,8, Portugalia – 5,8 și Spania – 5,7.

Salarii ca în Germania

„Săracii” UE dintre judecători sunt cei din Germania, cu o variație de 1,0-1,7, Franța: 1,3-3,6, Luxemburg: 1,5-1,7, Slovenia: 1,5-2,9 și Belgia: 1,6-2,9. Astfel, un judecător debutant din Germania are un salariu anual brut de 52.900 euro, iar unul de la instanța supremă ajunge la 90.600 euro pe an. Cum în România, magistrații câștigă cu mult peste salariul mediu, leafa anuală a unui debutant este 43.200 euro brut, iar cea a unui judecător de la ICCJ este de 87.500 euro pe an.

La procurori lucrurile sunt chiar mai clare: niciun debutant din UE nu câștigă mai mult raportat la salariul mediu decât un procuror din România, cu un raport de 3,2:1. Dintre cele 44 de țări membre al Consiliului Europei, doar în Albania câștigul este mai mare, de 4,1, dar țara balcanică nu este membră a Uniunii Europene. Ce-i drept, la nivelul parchetului de pe lângă instanța supremă sunt state UE care-și plătesc mai bine procurorii, dar foarte puține: Italia – 6,0, Portugalia – 5,8, Spania – 5,7, Polonia – 5,4, Bulgaria – 5,2, urmate de România – 5,0. La acest nivel, nici albanezii nu plătesc mai bine, fiind tot la nivelul a cinci salarii medii brute.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

În ce privește volumul de muncă generat de numărul de judecători la suta de mii de locuitori, nu există indicii clare că cei din România ar fi excedați de maldărul de dosare pe care le au în lucru. O statistică clară este greu de invocat din cauza specificităților sistemelor judiciare. În unele țări, există persoane care exercită atribuții de judecător doar în mod ocazional, altele care, deși nu sunt magistrați, iau decizii care în România pot fi soluționate doar de către judecători, precum și instituții alternative la sistemul judiciar. Din aceste punct de vedere, țara noastră acordă mai multe atribuții instanțelor formate din judecători de profesie, în număr de 24 la 100.000 de locuitori.

Numărul este mai redus decât în state precum Croația – 46,7 la 100.000, Slovenia – 41,5, Luxemburg – 36,1, Grecia – 36,0, Bulgaria – 31,6, ș.a.m.d., dar mult peste Irlanda – 3,3 la suta de mii de locuitori, Danemarca – 6,6, Malta – 8,2, Norvegia – 11,0. În general, țările cu judecători puțini dispun de căi alternative de soluționare a litigiilor, în timp cei statele UE cu judecători mai mulți preferă să le dea acestora atribuții extinse.

O practică neunitară se observă și în ce privește atribuțiile procurorilor din țările menționate în raportul CEPEJ, însă raportat la numărul acestora la suta de mii de locuitori, România se încadrează din nou în media europeană, cu 12,7. În vârful clasamentului sunt Letonia – 24,4, Lituania – 23,0, Bulgaria – 22, dar sunt state cu un număr redus de procurori: Austria, Franța, Irlanda și Italia au mai puțin de 5 procurori la 100.000 de locuitori.

Sistemul judiciar, bine finanțat de statul român

Cu toate discuțiile legate de eliminarea pensiilor speciale pentru magistrații români din ultimii ani, profesia de judecător rămâne foarte atractivă, numărul judecătorilor crescând cu 25,9% în perioada 2010-2020. Creșteri mai mari s-au înregistrat doar în Austria – 63%, în urma creării unor tribunale administrative, și Letonia – 37,2%. Totuși, raportul CEPEJ indică faptul că în cazul României și Letoniei, o parte a creșterii numărului de judecători la suta de mii de locuitori se datorează și reducerii populației. La procurori, creșterea a fost de 17,5%.

O altă perspectivă din care judecătorii români ar trebuie să se considere norocoși este faptul că țara noastră se află printre cele care nu impune o perioadă de probă pentru judecătorii debutanți. În Grecia, această perioadă este de 10 luni, dar în Bulgaria și Germania ajunge la 5 ani. În România, odată intrat în profesie, poți sta liniștit până ajungi la vârsta în care îndeplinești vârsta la care te poți bucura de pensia specială.

În fine, finanțarea sistemului judiciar din România este una relativ bună prin comparație cu alte state similare din perspectiva PIB-ului. În raport, țara noastră a fost comparată cu alte state din categoria celor care au un PIB pe cap de locuitor cifrat între 10.000 și 20.000 de euro. Cu o alocare de 0,44% din PIB, România este depășită în categoria menționată doar de către Croația – 0,53%, în timp ce celelalte țări au următoarele procente: Slovacia – 0,43%, Ungaria – 0,40%, Letonia – 0,37%, Grecia – 0,29%, Lituania – 0,27%. Pentru Polonia și Portugalia, raportul nu conține date legate de alocarea bugetară. Însă ținând seama de lefurile pe care le au magistrații români, în cazul țării noastre o sumă mai mare merge pentru cheltuielile de personal.

Raportul CEPEJ a fost elaborat pe baza informațiilor oficiale primite de la instituțiile din statele membre ale Consiliului Europei care au atribuții în domeniul judiciar. Precizăm că în analiza noastră au fost luate în considerare doar datele furnizate de țările care fac parte din Uniunea Europeană.