Klaus Iohannis a retrimis în Parlament legea care dă dreptul Legislativului să stabilească data alegerilor

Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, pentru reexaminare, Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016.

Această legea care se referea la unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016 a fost adoptată atât de Senat, în calitate de primă Cameră competentă, cât și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională în data de 27 iulie 2020.

Apoi, în data de 29 iulie 2020, Parlamentul a transmis această lege Președintelui României, în vederea promulgării.

Klaus Iohannis retrimite în Parlament legea care dă dreptul Legislativului să stabilească data alegerilor

Prin această retrimitere către Parlament, Iohannis își folosește toate modalitățile legale forța ținerea alegerilor la termenul de 6 decembrie, fixat prin Hotărâre de guvern. Totodată, acesta mizează pe blocarea Parlamentul în a obține la timp dreptul de a amâna alegerile până cel târziu la finalul lui martie.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Legea alegerilor a ajuns la promulgare la președinte, după controlul de constituționalitate a CCR, iar Klaus Iohannis a ținut zece zile de ea înainte de a o trimite la reexaminare parlamentului.

Procesul pentru alegerile parlamentare este deja foarte avansat. Chiar joi, 22 octombrie, au fost înregistrate deja toate listele electorale depuse de partide, cât și candidaturile independente, pentru scrutinul programat de Guvern să aibă loc pe 6 decembrie.

Care sunt argumentele președintelui Klaus Iohannis în retrimiterea legii

După această mișcare de ultim moment făcută de Klaus Iohannis, Parlamentul va trebui să reanalizeze și să adopte din nou legea, lucru ce ar putea să dureze o săptămână sau mai mult, moment în care Klaus Iohannis o va primi la promulgare.

Apoi, președintele nu va mai avea decât 10 zile la dispoziție pentru a semna, deoarece și-a folosit deja toate pârghiile constituționale, dar ea poate fi atacată din nou la CCR de către PNL sau USR.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Iată o parte din argumentele președintelui:

”Potrivit dispozițiilor în vigoare ale art. 6 alin. (2) și (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente: „(2) Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor. (3) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării”.

Așadar, în prezent, există cetățeni români pentru care deja a debutat și se află în derulare exercițiul dreptului de a fi ales, în condițiile art. 37 din Constituție. Față de această împrejurare, apare evident faptul că orice intervenție (cu excepția vreunei situații ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului – starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgență) ce ar avea ca efect amânarea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților s-ar putea constitui într-un abuz și o vătămare a drepturilor electorale ale cetățenilor români, și în special a celor din diaspora, în privința cărora procedurile sunt deja declanșate și se află în etape avansate.

Distinct de considerentele de principiu ale Curții Constituționale, exprimate în Decizia nr. 678/2020, considerăm că opțiunea politică a Parlamentului de a da consistență drepturilor electorale prin stabilirea de către el însuși a datei alegerilor nu poate fi detașată de context, Parlamentul fiind obligat ca în adoptarea unei asemenea legi să țină cont de întreaga jurisprudență a Curții Constituționale în materie. În acest sens, menționăm că, prin Decizia nr. 150/2020, Curtea Constituțională a statuat: „(…) modul de exercitare a dreptului la vot, respectiv a dreptului de a fi ales, în cadrul procedurilor electorale, are consecințe directe asupra modului de constituire a celor două Camere ale Parlamentului – exercitarea celor două drepturi electorale constituind, de fapt, fundamentul organului reprezentativ suprem, potrivit art. 62 alin. (1) din Constituție” și (…) „orice vătămare a drepturilor electorale prin dispozițiile legale aplicabile viciază însăși procedura electorală și rezultatul alegerilor. Acest fapt se reflectă în mod inerent asupra compunerii acestei instituții fundamentale a statului, încălcând prevederile constituționale ale art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și ale art. 62 alin. (1) privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului”.

Iată AICI comunicatul integral emis vineri de Administrația Prezidențială.