Laserul de la Măgurele se extinde. Guvernul vrea să construiască un Centru pentru Optică de Mare Putere

Activitatea laserului de la Măgurele, desemnat oficial cu numele de Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), a fost grevată de mai multe probleme și scandaluri ce i-au pus sub semnul întrebării funcționare. Guvernul pare însă hotărât să rezolve problemele, un demers în acest sens fiind înființarea Centrului pentru Optică de Mare Putere, pentru care a cărui construcție Ministerul Dezvoltării vrea să aloce 191.657.000 lei.

Oglinzile pentru laserul de la Măgurele vor fi construite în România

ELI-NP găzduiește un Sistem Laser de Mare Putere (HPLS) cu două fascicule de 10 PW, două fascicule de 1 PW și două fascicule de 100 TW cu sistemele de transport aferente până la zonele experimentale (LBTS) și cinci zone experimentale care se folosesc de aceste fascicule laser de mare putere. În anul 2019, sistemul de la Măgurele a obținut cea mai mare putere înregistrată vreodată de un laser, de 10 PetaWatt.

Operaționalizarea ELI-NP la parametri normali a fost întârziată mai mulți ani din cauza unor probleme tehnice, una dintre acestea fiind asigurarea oglinzilor speciale necesare experimentelor cu lasere de mare putere. Linia de transport a laserelor necesită mai multe oglinzi, iar unele experimente realizate la Măgurele s-au soldat cu stricarea acestor oglinzi.

„Transportul și focalizarea fasciculelor laser de mare putere, din cauza intensității extreme, trebuie făcută cu oglinzi de dimensiuni mari. Pentru impulsurile de 1 PW dimensiunile oglinzilor sunt de ordinul a 0,3 m, iar pentru oglinzile de 10 PW sunt de ordinul a 1 m. Dacă oglinzile nu au dimensiuni corespunzătoare intensitatea luminii pe acestea le va deteriora. În plus, pentru a reflecta eficient și pentru a focaliza cu precizie de miime de milimetru, suprafața oglinzilor trebuie să fie perfect netedă, aproape pe scară atomică, precum și perfect reflectorizantă (>99%) pentru un domeniu larg de lungimi de undă”, se spune în nota de fundamentare a hotărârii de Guvern prin care urmează să fie alocate fondurile.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Un parteneriat cu Japonia

Experimente realizate în 2021 au arătat că oglinzile de la Măgurele pot rezista la aproximativ 1.000 de impulsuri de mare putere, iar varianta ideală ar fi ca acestea să reziste până la sute de mii de impulsuri, mai ales că oglinzile sunt foarte scumpe, de 1.000.000 de euro fiecare pentru cele necesare laserului de 10 PW. Soluția recondiționării oglinzilor (curățarea stratului reflectorizant deteriorat și reacoperirea cu un strat nou) presupune și ea costuri ridicate, de cel puțin 50% din costul unei oglinzi noi.

Centrul pentru Optică de Mare Putere (COMP) va fi construit pentru a fabrica și recondiționa oglinzile pentru laserul de la Măgurele, fiind astfel o extensie a ELI-NP, existând chiar posibilitatea ca Centrul să devină un furnizor la scară mondială. Până atunci însă, COMP ar putea reduce costurile de funcționare ale instalațiilor ELI-NP, un alt potențial client fiind Center for Advanced Laser Technologies (CETAL) al Institutului Național pentru Fizica Laserelor, Plasmei și a Radiației, la CETAL fiind un laser de 1 PW.

Echipamentele de producere și recondiționare a oglinzilor vor fi instalate în urma parteneriatului dintre Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei” (IFIN-HH) și Osaka University- Institute for Laser Engineering, respectiv, Okamoto Optics.

Laserul de la Măgurele, rămas în afara consorțiului UE de cercetare

Construirea COMP survine după ce, în decembrie 2022, Ministerul Digitalizării, Cercetării și Inovării a anunțat că ELI-NP va colabora grupul francez Thales și compania germană Marvel Fusion pentru îmbunătățirea parametrilor de funcționare a laserului de la Măgurele. Acordul este menit să rezolve problemele care au făcut ca platforma de la Măgurele să nu fie inclusă în proiectul european de cercetare ELI-ERIC, alături de centrele similare din Ungaria și Cehia.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Cele două țări au format un consorțiu fără România în mai 2021, deși instalația de la Măgurele era, cel puțin în teorie, cea mai performantă. Practic, ELI-NP nu mai putea accesa fonduri europene, cu toată că UE a finanțat cu circa 320 de milioane de euro construirea laserului. Cea mai mare problemă a apărut în ce privește amplasarea sursei de raze gamma.  Consorţiul EuroGammaS (EGS) câștigase în 2014 licitaţia pentru această sursă de raze gamma, însă ulterior au anunțat că nu o pot instala întrucât structura clădirii nu respectă standardele contractuale.

A urmat o serie de procese între consorțiu și ELI-NP, timp în care experimentele nu s-au putut derula la parametrii preconizați. Ulterior, statul român s-a angajat să remedieze problemele semnalate de către oficialii europeni din domeniu astfel încât România să se poată alătura consorțiului european de cercetare ELI-ERIC în 2023 sau 2024.