Laura Kovesi ia în calcul raportarea României la Comisia Europeană, în urma legii avertizorilor de integritate

Conform comunicatului de presă remis pe site-ul Parchetului European, Laura Kovesi a declarat că la raportare s-ar putea ajunge și din cauza altui aspect esențial în activitatea instituției pe care o conduce.

România a rămas în urmă cu numirea procurorilor EPPO

Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) acuză că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România. Totodată, Kovesi a completat că a existat o întârziere considerabilă în acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară.

Revenind la Legea avertizorului de integritate, trebuie spus că a fost adoptată miercuri, în contextul în care România se afla în procedură de infringement din cauza amânării transpunerii directivei UE din 2021.

Imediat, reprezentanții unor ONG-uri importante au atras atenția că proiectul Legii avertizorului de integritate ar fi fost modificat față de cum fusese elaborat inițial. S-a atras atenția asupra faptului că în coaliția de guvernare s-a ajuns la o formă finală care se abate de la reglementările Uniunii Europene.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Astfel, cea care conduce Parchetul European a transmis că va evalua dacă semnalele de alarmă sunt justificate și dacă temerile se confirmă, analizează dacă se impune raportarea României la Comisia Europeană.

Laura Kovesi poate bloca fondurile europene ale României

Kovesi a subliniat că o eventuală raportare se poate face cu respectarea considerentului 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020, privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii Europene.

Mai departe redăm integral comunicatul de presă remis de procurorul-șef european Laura Kovesi cu privire la protecția avertizorilor de integritate în România:

”Denunțătorii reprezintă o sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală. Prin urmare, transpunerea corectă și punerea în aplicare efectivă a Directivei (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate) prezintă o relevanță operațională directă pentru Parchetul European.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Recomandările șefei Parchetului European

Dacă nu reușiți să îi protejați pe denunțători, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal. Procurorul-șef european a luat act în mod corespunzător de faptul că, la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate.

Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, Procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004.

Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de descurajare, descurajând potențialii denunțători din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE.

Avertisment pentru guvernanții din România

De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Este important de reamintit, în plus, că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale.

Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu cele mai recente evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.”