Liberalii, dezbinați de jocul lui Marcel Ciolacu pe tema impozitării progresive. „Ciucă este de un an și jumătate preș”

Gaura de la bugetul de stat, identificată în urmă cu câteva săptămâni la circa 20 de miliarde de lei, dă bătăi de cap coaliției PNL-PSD, care încearcă să vină cu soluții creative pentru sporirea încasărilor bugetare.

Ciolacu dezbină PNL-ul cu impozitarea progresivă

Încă de la preluarea guvernării alături de PNL, liderul PSD Marcel Ciolacu a lansat ideea introducerii impozitării progresive, vorbind despre cei cu „vile impresionante cu piscine” și care „schimbă de la an la an limuzinele” care nu vor suferi prea tare „din pricina creșterii cu câteva procente a impozitului”. Strategic, tema a fost adusă în discuții prin diverse declarații publice în momentele dificile din punct de vedere economic.

În ultima lună însă, guvernanții au realizat că bugetul pentru anul 2023 este complet greșit, scăderea ratei de creștere a inflației nu mai alimentează încasările bugetare, astfel că ministrul finanțelor a vorbit despre o gaură la buget de 20 de miliarde de lei. De zile bune coaliția este într-un adevărat impas cu privire la măsurile necesare pentru acoperirea deficitului bugetar, iar la începutul acestei săptămâni Marcel Ciolacu a vorbit din nou de impozitarea românilor cu venituri mari.

Concret, liderul PSD s-a referit la angajații din aparatul de stat, care beneficiază de cumulul pensiei cu salariul și care au un venit lunar mai mare decât cel al șefului statului care, în opinia sa, ar trebui să fie impozitați peste această valoare. Marcel Ciolacu a fost însă întrebat de jurnaliști dacă este posibil să existe o astfel de măsură care să se aplice doar la bugetari, fără a afecta și angajații din mediul privat. Liderul PSD a pasat însă problema spunând că „astfel de analize țin de resortul Ministerului Justiției”. Altfel spus, o poziție oficială ar trebui să vină din partea ministrului PNL.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Dacă în vara anului trecut premierul Nicolae Ciucă respingea un apel public al liderului PSD de renunțare la cota unică de impozitare, scriind că „PNL nu va susține măsuri neconstituționale, impozite peste noapte, taxe și poveri”, de această dată președintele PNL s-a rezumat la a spune că a cerut o analiză din partea Ministerului Finanțelor. Aflat în turneu în America de Sud, președintele Iohannis s-a pronunțat și el în această dezbatere susținând că „trebuie să avem o discuție așezată, pentru a garanta sustenabilitatea sistemului de impozitare”.

Ideea impozitării progresive, ceea ce reprezintă în esență noua propunere a liderului PSD, a fost însă respinsă categoric de unii lideri din PNL. Dan Motreanu a declarat pentru G4media că liberalii se opun acestei măsuri, dar că PSD o poate impune după alegeri, dacă obține votul românilor în acest sens. Analiștii politici sunt de părere că pentru PNL cota unică reprezintă o linie roșie. Renunțarea la această măsură echivalând cu o abandonare completă a identității partidului.

Profesorul Cătălin Avramescu este însă de părere că actuala conducere a PNL reprezentată de Nicolae Ciucă, și susținerea pe care acesta o are din partea președintelui Iohannis, pare dispusă la un astfel de compromis.

„Adoptarea unei astfel de poziții din partea PNL înseamnă de fapt replierea pe pozițiile pe care a stat întotdeauna PSD-ul. Înseamnă repudierea singurei măsuri liberale care poate fi trecută în contul guvernărilor de dreapta. În momentul în care ei abandonează cota unică în favoarea unei taxări progresive ei aruncă peste bord întreaga moștenire, nu că ar fi multă, a guvernărilor de dreapta. Fără asta va deveni oficial că nu vom mai avea de a face decât cu o anexă a PSD-ului, politica celor două partide devenind identică”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Mai mult, acesta a subliniat că în ciuda opoziției din partid față de renunțarea la cota unică, PNL este în acest moment interesat de o alianță, oficială sau tacită, cu social-democrații la alegerile din 2024 care să le garanteze celor două partide rămânerea la guvernare.

„Ceea ce urmăresc Ciucă și Iohannis este aproape o epurare și doctrinar și de personal a PNL-ului. Acum partidul este deja vândut, palma e bătută. Ciucă este de un an și jumătate preș în fața lui Ciolacu și a PSD-ului. Asta este înțelegerea, iar pe direcția asta au mers oameni ca Tăriceanu și Antonescu”, a mai declarat Cătălin Avramescu.

De altfel, președintele PNL declara la finalul anului trecut, într-un discurs ținut la Sighetu Marmației, necesitatea ca liberalii să-și adapteze doctrina subliniind faptul că „liberalismul economic al secolelor 19 și 20 nu mai poate oferi soluții adecvate pentru actualul context. De exemplu, statul minimal nu mai poate fi o soluție de actualitate pentru conjunctura actuală”.

Jocul făcut de Marcel Ciolacu

Analiștii politici sunt de părere că prin repunerea pe tapet a acestei probleme „delicate” pentru PNL liderul PSD vrea să împuște doi iepuri dintr-o lovitură: să-și asigure o diminuare a deficitului bugetar pentru momentul în care va prelua fotoliul de premier dar și să slăbească PNL-ul făcându-l complice la această decizie.

„Marcel Ciolacu vrea în mod clar să lovească în sectorul privat, doar că el vrea să o facă cu mâna PNL-ului și să împuște doi iepuri prin asta. Interesul lui nu e doar să acopere gaura de la buget până ajunge premier, dar e important ca această măsură să fie făcută cu mâna PNL-ului.

Partea tragică a liberalilor e că astăzi partidul este condus de oameni dispuși să sacrifice viitorul partidului pentru interesele lor electorale din 2024. Interesul se traduce de această dată prin mandat. Ciucă vrea un nou mandat, oricare ar fi el, iar pentru asta faptul că are de dat la schimb PNL-ul nu pare să-l deranjeze”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Cătălin Avramescu.

Pe de altă parte, comentatorii politici sunt de părere că măsura nu este una serioasă în contextul în care a fost aruncată în dezbatere publică fără nicio analiză care să indice utilitatea acesteia. Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, a susținut că o astfel de discuție nu ar trebui să apară în spațiul public fără o analiză de impact, subliniind că introducerea cotei unice a adus creșterea veniturilor bugetare cu 20% până în 2017, atunci când Liviu Dragnea a redus-o de la 16% la 10%.

Mai mult juriștii și economiștii au subliniat că este absurd să vorbim de o taxă ce s-ar aplica doar bugetarilor. „Cum să impozitezi suplimentar, domnule, anumite venituri doar în sectorul bugetar? De ce nu doar pentru cei de peste o anumită vârstă? De ce nu doar pentru blonzi? E aberant, măsura nu are nici o șansă să treacă de CCR deoarece este discriminatorie. Statul nu poate să le perceapă un extra-impozit unora doar fiindcă lucrează într-un anumit sector. Ideea este doar o petardă”, a scris pe Facebook, economistul Bogdan Glăvan, care subliniază că măsura dezbătută vine doar să mascheze faptul că autoritățile nu vor să reformeze aparatul guvernamental sau să închidă aparatele guvernamentale inutile.

De altfel, din stenogramele care au apărut în presă privind discuțiile între liderii coaliției pe această temă, Lucian Bode spune clar că ceea ce vrea PSD-ul este un impozit progresiv, inclusiv la privat. „Altfel ar fi neconstituțional, iar PNL nu este de acord cu impozitul progresiv”, ar fi spus acesta.

„Impozitarea progresivă nu o poți face fără o schimbare masivă la nivelul fiscal. Impozitul progresiv înseamnă un impozit pe totalitatea veniturilor, ori asta sistemul nostru fiscal actual nu permite să se aplice. Te poți îndoi de capacitatea administrativă a statului de a colecta un impozit progresiv. De fapt, atunci când s-a introdus în 2004 cota unică, acesta a fost unul dintre argumente. Faptul că poate fi aplicată ușor.

Orice reformă presupune ca cineva să aibă de pierdut, ori guvernanții noștri vor să facă niște reforme care să nu deranjeze pe nimeni. Reforma administrativă presupune de exemplu să dispară niște primari. Ori ei nu acceptă acest lucru. Reforma pensiilor însemna să taie din veniturile unor oameni, ori ei au încercat o variantă prin care să nu piardă nimeni nimic”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Mircea Kivu.

De altfel, zilele trecute potrivit unui document oficial publicat de site-ul Curs de Guvernare, Ministerul Finanțelor estimează că România va reuși să acceseze în anul 2023 doar 1,9 miliarde euro din granturile PNRR. Altfel spus, autoritățile admit că Guvernul nu va face reformele și nu va îndeplini țintele la care România s-a angajat. În urmă cu două săptămâni, ministrul fondurilor europene avertiza că tranșa a IV-a din PNRR vine cu o nouă misiune imposibilă, reducerea ca pondere în PIB a salariilor de la stat.

Potrivit lui Mircea Kivu PNL și PSD nu vor ajunge nicăieri cu această măsură, și că cele două partide vor sfârși într-o soluție ce va fi invalidată de către CCR. Mai mult, sociologul subliniază că întreaga dezbatere a acestei propuneri a fost atât de superficială încât nici măcar nu poate fi înțeleasă ca o strategie politică.

„De fapt nimeni nu vrea să facă nimica, niciun fel de schimbare. Cel mai probabil vor adopta, în cel mai bun caz, o măsură legislativă care să fie sigur că va fi respinsă la Curtea Constituțională. Nu cred că vorbim de un joc electoral al PSD-ului în acest caz. Marcel Ciolacu, din punct de vedere intelectual nu este capabil să producă decât lozinci. Când îl întrebi concret cum ar trebui transpuse în practică lozincile astea, o dă cotită. Nu văd o tactică politică în spatele acestor lozinci, e vorba doar de capacitatea intelectuală”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Mircea Kivu.

De altfel, miercuri după amiază, premierul Nicolae Ciucă a ieșit public și a spus că se dorește supraimpozitarea cu 16% a salariilor bugetarilor care depășesc salariul președintelui. Premierul a subliniat însă că „nu se discută despre un impozit progresiv”. În același timp, unii dintre cei mai bine plătiți bugetari, magistrații de la Curtea Supremă, procurorii de la Parchetul General și cei de la CSM și-au decis majorarea cu 25% a veniturilor lunare, retroactiv din anul 2018, la care se adaugă dobânzi penalizatoare plus indicele inflației