Locul unic din România unde se vorbește gumuțeasca sau ”limba de sticlă”. Cum sună

În România sunt multe locuri unice, pe care le poți vizita oricând. O parte dintre ele le găsești departe de agitația urbană și te introduc în trecutul foarte îndepărtat. Într-o zonă din țara noastră se vorbește o limbă pe cale de dispariție, cunoscută în documentele istorice ca ”gumuțeasca” sau ”limba de sticlă”.

O zonă unică în România, unde se vorbește o limbă secretă, ”gumuțeasca” sau ”limba de sticlă”

La poalele munților Vlădeasa, din Apuseni, vei da peste o generație ce datează din cele mai vechi timpuri. Oamenii locului mai sunt cunoscuți și ca ”geamgii”. Se spune despre ei că au inventat o limbă pentru nu a fi înțeleși de restul, atunci când discută lucruri personale.

Geamgiii există astăzi în comuna Mărgău, din județul Cluj și ei sunt cei care interacționează în limba ”gumuțească” sau de ”sticlă”. Locuitorii din zonele vecine au încercat să învețe limba lor, dar nicio șansă. Cuvintele lor par similare cu cele uzuale ale limbii române, dar au cu totul altă semnificație.

”Este un dialect cu niște artificii între literele cuvintelor, numai de mărgăuani știute. Încă de mici, copiii din sat învață aceste «artificii». De-a lungul timpului oamenii din satele vecine au încercat să o înțeleagă și să o vorbească, dar nu au reușit”, a declarat pentru Gândul inginerul Darius Golban, născut și crescut în Mărgău.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Cum sună limba gumuțească sau de sticlă

De peste un secol este veche limba gumuțească. Locuitorii din Mărgău au rămas cunoscuți ca ”geamgii”, deoarece cu secole în urmă făceau geamuri, oglinzi și icoane, pe care le urcau într-o căruță, pentru a le vinde în sudul țării. Punctele lor de interes erau București, Brăila și Constanța.

”Munuc, s-asface spurav!“ (Fii atent că e om rău!), ”Munuc, s-asface deapsă!” (E un om bun!), ”Munuc, atină gădineală!” (Să ceri mâncare!), ”Tălăuzeşti? (Înţelegi?)”, sunt o parte dintre vorbele geamgiilor.

Dariud Golban a mai precizat pentru sursa menționată că geamgiii se exprimau astfel când se aflau la vânzare, tocmai pentru a fi înțeleși de posibilii clienți cum își stabilesc prețurile sau orice discutau despre marfa pe care voiau să obțină un ban.

”Când tocmeau cu clienții câte o lucrare, geamgiii se înțelegeau între ei ce prețuri să ceară, cât să mai lase din tarif și cum să se apuce de lucru. Toate acestea erau cuvinte rostite altfel, spre a nu înțelege posibilii clienți cum se înțeleg între ei”, a mai transmis Darius Golban.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Dacă vă întrebați de unde provine denumirea de ”gumuțească”, lingvistul Romulus Tudoran explică faptul că ”gu” este preluat din denumirea dealului ”Golumbăț”, unde au venit o parte din mărgăuani, în 1340. ”Muțească” face referire la ”moț”, adică locuitor din Apuseni.