News

Lovitură pentru militarii care au colaborat cu Securitatea. Aceștia își vor pierde pensiile de serviciu

Lovitură pentru militarii care au colaborat cu Securitatea. Aceștia își vor pierde pensiile de serviciu , potrivit unei propuneri legislative de ultim moment.
18.04.2023 | 17:55
Lovitura pentru militarii care au colaborat cu Securitatea Acestia isi vor pierde pensiile de serviciu
Lovitură pentru militarii care au colaborat cu Securitatea
ADVERTISEMENT

Lovitură pentru militarii care au colaborat cu Securitatea. Aceștia își vor pierde pensiile de serviciu , potrivit unei propuneri legislative de ultim moment. Practic, Senatul a adoptat tacit modificarea și completarea OUG nr. 24/2008, privind ”accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi a Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat”.

Lovitură pentru militarii care au colaborat cu Securitatea

Alina Gorghiu a fost cea care a citit în plen nota de adoptare tacită a propunerii legislative, care avea termen de dezbatere și vot pe 12 aprilie. Așadar, potrivit acestui document, “CNSAS iniţiază, din oficiu şi de îndată, acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru persoanele care, având calitatea de ofiţer, subofiţer sau angajat civil al Securităţii sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au desfăşurat activităţi prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

ADVERTISEMENT

Așadar, modificările vor ”elimina caracterul discriminatoriu și aleatoriu al verificării foștilor ofiţeri de Securitate şi Miliţie, aşa cum este aceasta reglementată de OUG Nr. 24/2008″. În aceste condiții, militarii foști colaboratori ai Securității trebuie să știe că își vor pierde pensiile de serviciu.

”Nu beneficiază de pensia de serviciu, acordată militarilor în baza legii, lucrătorii Securităţii, adică persoanele care, având calitatea de ofiţer, subofiţer sau angajat civil al Securităţii sau al Ministerului de Interne, inclusiv sub acoperire, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, au desfăşurat activităţi prin care au vizat suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a căror calitate a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă”, este menționat în document, conform Agerpres.

ADVERTISEMENT

Această propunere legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaților, care e for decizional în acest caz. Așa cum FANATIK scria, în România există momentan o serie largă de funcții care pot fi ocupate de foști colaboratori ai Securității, dacă aceștia nu au fost demascați. Asta, în condițiile în care verificările suplimentare sunt imposibile.

Așadar, exceptând funcțiile de demnitate publică, România e plină de posturi publice ocupate de foști colaboratori ai Securității, care nu au fost demascați niciodată. În urmă cu un an, Germina Nagăț, membră a Colegiului CNSAS, comenta cazul guvernatorului Băncii Naționale Mugur Isărescu. CNSAS obținuse probe că Isărescu a semnat note informative la Securitate cu numele conspirativ ”Manole”, însă în cele din urmă instanța a decis că acesta nu a fost colaborator al Securității.

ADVERTISEMENT

Practic, nu oricine poate fi verificat dacă a colaborat cu Securitatea, și nu în orice situație, așa cum arată legea, încă din 2019. În plus, e nevoie de informații noi și concrete care să arate că persoana în cauză e fost colaborator al Securității în anii comunismului.

”În condițiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenență sau de necolaborare cu Securitatea (…) sau ulterior emiterii unei adeverințe, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, direcția de specialitate identifică informații care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanță de urgență, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidențiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cât și la cerere”, prevedea legea.

ADVERTISEMENT

Conform datelor oficiale, pe 22 decembrie 1989, Departamentul Securității Statului avea 15.312 angajați, din care 10.114 ofițeri. Cu toate acestea, conform scriitorului Marius Oprea, în opera sa ”Moștenitorii Securității”, rețeaua de informatori număra peste 400.000 de persoane, iar la 22 decembrie 1989 erau activi 136.000.

ADVERTISEMENT
Tags: