Lucruri mai puţin ştiute despre coronavirus. Ce boli neobişnuite poate provoca COVID-19

SPECIAL FANATIK
Georgiana Dicu   
în HotNews
21/10/2020, 00:39
Lucruri mai puţin ştiute despre coronavirus. Ce boli neobişnuite poate provoca COVID-19 SPECIAL FANATIK

Oamenii de știință au constatat că în cazul coronavirusului de lungă durată (long COVID) cei infectaţi ar putea dezvolta patru tipuri de sindroame diferite.

Într-o altă cercetare științifică, s-a constatat că aproape o treime dintre infecțiile cu coronavirus la nou-născuți sunt preluate în uter sau de la mamă în timpul travaliului.

Nu în ultimul rând, cercetătorii au mai descoperit că persoanele cu grupa sanguină O ar putea fi mai puțin vulnerabile la COVID-19 și au o probabilitate redusă de a se îmbolnăvi grav.

COVID-ul de lungă durată ar putea implica patru sindroame diferite

Long COVID” – impactul de lungă durată al infecției cu coronavirus – poate afecta oamenii în patru moduri diferite, potrivit unui nou raport al Institutului Național de Cercetări în Sănătate din Marea Britanie.

Pe baza interviurilor cu 14 membri ai unui grup de sprijin long COVID de pe Facebook și a celor mai recente cercetări publicate, analiza a constatat simptome recurente care afectează totul, de la respirație, creier, inimă și sistem cardiovascular la rinichi, intestin, ficat și pielea.

Aceste simptome pot fi rezultatul a patru sindroame diferite:

  • leziuni permanente ale organelor la plămâni și inimă
  • sindromul de terapie postintensivă
  • sindromul de oboseală post-virală
  • continuarea simptomelor COVID-19

Autoarea raportului, dr. Elaine Maxwell, a declarat că a presupus că cei care au fost grav bolnavi de COVID-19 vor fi afectați cel mai mult, iar cei cu risc scăzut de deces au, de asemenea, un risc scăzut de a trăi cu efectele sale pe termen lung.

Dar analiza a constatat că acest lucru nu este adevărat.

„Știm acum că există persoane fără nicio dovadă (test pozitiv n.r.) a faptului că au COVID care suferă mai mult decât cineva care a fost ventilat timp de câteva săptămâni”, a spus ea, citată de BBC.

Raportul mai suține că long COVID are un efect disproporționat asupra anumitor grupuri, cum ar fi persoanele de culoare sau asiatice, precum și cele cu probleme de sănătate mintală existente sau dificultăți de învățare.

O treime dintre nou-născuții cu COVID, infectați înainte sau în timpul nașterii

În vreme ce COVID-19 este rar la nou-născuți, medicii au fost dornici să înțeleagă riscurile potențiale cu care se confruntă bebelușii în cazul în care testele ar arăta că au infecția imediat după naștere.

Medicii din Franța au examinat 176 de cazuri publicate de infecții cu coronavirus neonatal în care sugarii au avut teste pozitive cel puțin o dată sau s-a constatat că au anticorpi împotriva virusului.

Majoritatea copiilor, aproximativ 70%, au fost infectați în spital, unde mama, personalul medical, alți pacienți, membrii familiei și vizitatorii prezintă un risc potențial de infecție. Restul infecțiilor au fost transmise direct de la mamă înainte sau în timpul nașterii.

Studiul, publicat în Nature Communications, a constatat că jumătate dintre nou-născuții cu coronavirus erau asimptomatici. Dintre cei care au dezvoltat simptome, 64% au avut scanări pulmonare anormale, 52% au avut probleme cu respirația, 44% au avut febră și 36% au avut dificultăți în alimentație, diaree și vărsături.

Un număr mic de copii, aproximativ 18% care s-au îmbolnăvit de virus, au dezvoltat simptome neurologice care variază de la iritabilitate și letargie la probleme cu tonusul muscular care făceau membrele moi sau prea rigide.

După ce au examinat cum s-au infectat nou-născuții și ce simptome au dezvoltat, medicii au analizat dacă mamele cu COVID-19 au fost sursa infectării prin contact strâns sau alăptare. Medicii nu au găsit niciun risc suplimentar la alăptare, dar dacă mama era infecțioasă, șansele de a transmite virusul bebelușului în primele zile erau de aproape cinci ori mai mari decât dacă mama și bebelușul ar fi fost separați în perioada de contagiozitate.

Grupa sanguină poate juca un rol în sensibilitatea unei persoane la infecție și în șansa acesteia de a avea o formă severă a COVID-19

Potrivit oamenilor de știință, motivele acestei legături nu sunt clare și sunt necesare mai multe cercetări pentru a spune ce implicații sunt, dacă există, pentru pacienți.

Un studiu danez a constatat că din 7.422 de persoane cu test pozitiv pentru COVID-19, doar 38,4% aveau grupa sanguină O. În schimb, 44,4% din grupa A s-au dovedit pozitive.

În cadrul unui alt studiu, cercetătorii din Canada au descoperit că printre 95 de pacienți cu forme critice ale COVID-19, o proporție mai mare cu grupa sanguină A sau AB – 84% – a necesitat ventilație mecanică comparativ cu pacienții cu grupa sanguină O sau B, care a fost 61%.

Studiul canadian a constatat, de asemenea, că cei cu grupa sanguină A sau AB au avut o ședere mai lungă în unitatea de terapie intensivă, o medie de 13,5 zile, comparativ cu cei cu grupa sanguină O sau B, care au avut o medie de 9 zile.

“Avem nevoie de constatări repetate în multe jurisdicții care să arate același lucru”, a spus dr. Mypinder Sekhon, medic de terapie intensivă la Vancouver General Hospital și autor al studiului canadian. „Nu cred că acest lucru înlocuiește alți factori de risc de severitate, cum ar fi vârsta, comorbiditatea și așa mai departe”, a adăugat Sekhon, care este, de asemenea, profesor asistent clinic în Divizia de Medicină Critică și Departamentul de Medicină de la Universitatea British Columbia, citat de CNN“Dacă cineva are grupa de sânge A, nu trebuie să intre în panică. Și dacă aveți grupa de sânge O, nu sunteți liberi să mergeți la pub-uri și baruri.”

Ambele studii au fost publicate în revista Blood Advances.

Deși există mai multe teorii, cercetătorii nu știu încă ce mecanism ar putea explica legătura dintre diferite grupe de sânge și COVID-19.

Sekhon a spus că ar putea fi explicată de faptul că persoanele cu grupa de sânge O au un factor de coagulare mai mic, făcându-le mai puțin predispuse la probleme de coagulare ale sângelui. Alte explicații posibile implică antigene ale grupelor de sânge și modul în care acestea afectează producerea anticorpilor de combatere a infecțiilor. Sau ar putea fi legată de gene asociate grupurilor de sânge și de efectul acestora asupra receptorilor din sistemul imunitar.

 

 

Închide ×