Marcel Ciolacu, în vizită la Baku. Ilham Aliev a devenit dictatorul frecventabil al Europei din cauza gazului

Ani în șir, statele europene au închis ochii la transformarea treptată a Rusiei într-un stat autoritar din cauza livrărilor de gaze de care UE era dependentă, iar acum beneficiarul aceluiași tratament este dictatorul din Azerbaidjan, Ilham Aliev, care este curtat insistent de către oficiali din Europa, un rol major avându-l cei de la București. Marcel Ciolacu se află acum la Baku, vizita sa fiind doar ultima dintr-un șir mai lung de discuții ale demnitarilor români cu cei azeri.

Ciolacu și Kelemen s-au întâlnit cu președintele Ilham Aliev

„România are o șansă extraordinară de a deveni poarta către Uniunea Europeană pentru gazele și energia din Azerbaidjan. Astfel putem deveni un actor regional important în asigurarea securității energetice a Europei”, a scris, luni, pe Facebook, Marcel Ciolacu. Acesta conduce o delegație în Azerbaidjan din care mai fac parte, printre alții, președintele UDMR Kelemen Hunor și secretarul general al Guvernului Marian Neacșu.

În cadrul întâlnirii cu președintele azer Ilham Aliev, Ciolacu a cerut acordul acestuia pentru ca o parte din gazele pe care le va Azerbaidjanul le va livra României în perioada aprilie 2023 – aprilie 2024, un miliard de meri cubi, să fie trimis și Moldovei.  „Al doilea proiect discutat astăzi a vizat transportul de gaz lichefiat, respectiv parteneriatul dintre Romgaz și Socar privind construirea a două terminale la Marea Neagră (de gaz natural lichefiat și o instalație de regazificare)”, a precizat Ciolacu.

În al treilea rând, experții de la Transgaz și Transelectrica vor discuta cu azerii detaliile tehnice ale amplasării cablului submarin din Marea Neagră prin care energie verde produsă de Azerbaidjan va fi livrată pentru România și Ungaria. Acordul privind amplasarea cablului a fost semnat pe 17 decembrie la București de către președintele azer și de premierii georgian, român și ungar, cu participarea președintelui Klaus Iohannis și a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Fastul ceremoniei de atunci era un semnal clar că Azerbaidjanul a devenit un partener important pentru Uniunea Europeană, în pofida faptului că regimul lui Aliev este unul dictatorial. De altfel, acesta a moștenit practic funcția de președinte de la tatăl său, Gaidar Aliev. În procesul de apropiere dintre Bruxelles și Baku, România are un rol crucial.  Țara noastră era deja reprezentată la reuniunea din februarie 2022 a Consiliului Consultativ ale Coridorului Sudic de transport al gazelor naturale, prin ministrul Energiei Virgil Popescu.

Von der Leyen a dat tonul apropierii de Azerbaidjan

Coridorul Sudic este constituit din trei gazoducte. Primul dintre ele este gazoductul Caucazul de Sud construit pe traseul Baku (Azerbaidjan) – Tbilisi (Georgia) – Erzurum (Turcia). De acolo, transportul se face pe gazoductul Transanatolia care traversează Turcia de la est la vest, până la granița cu Grecia. Ultimul segment este gazoductul Transadriatica ce duce gazele prin nordul Greciei, Albania, iar de acolo, pe sub Marea Adriatică, până în peninsula Apulia din sudul Italiei.

Războiul ruso-ucrainean a dus la reducerea importurilor de gaze din Rusia, iar deficitul astfel creat trebuie compensat cu energie obținută din alte surse, ceea ce l-a făcut pe Ilham Aliev un personaj frecventabil, iar liderii europeni s-au înghesuit să dea mâna cu el. Chiar von der Leyen a mers la Baku în iulie anul trecut pentru a obține creșterea livrărilor de gaze din Marea Caspică înspre Europa. „Uniunea Europeană a decis se îndrepte către parteneri de mai de nădejde, pe care te poți baza. Sunt bucuroasă să menționez printre ei Azerbaidjanul. Sunt într-adevăr un partener energetic crucial pentru noi și întotdeauna ați fost de nădejde”, spunea președintele Comisiei Europene, în conferința de presă susținută alături de Ilham Aliev. Atunci s-a stabilit să fie majorată cantitatea de gaze trimisă prin Coridorul Sudic de la 8 la 20 de miliarde de metri cubi pe an.

În anul 2021, înainte de război, UE a importat 350 de miliarde m³ de gaze, dintre care 155 miliarde veneau din Rusia, pe când cantitatea importată din Azerbaidjan avea o cotă de numai 2%. Chiar și cu o creștere la 20 de miliarde m³ pe an, nu ar putea fi suplinită lipsa gazelor rusești, iar acest lucru a fost susținut de două categorii de critici ai apropierii de Ilham Aliev: militanții pentru drepturile omului și cei care cer renunțarea cu totul la combustibilii fosili în favoarea energiei verzi. „Agresiunea rusă împotriva Ucrainei ne aduce aminte că regimurile represive și care nu pot fi trase la răspundere sunt rareori parteneri de încredere și că privilegierea obiectivelor pe termen scurt în defavoarea drepturilor omului este o rețetă pentru dezastru”, a afirmat Eve Geddie, directorului biroului de la Bruxelles al Amnesty International, citată de The Guardian.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Gaze pentru o zonă vulnerabilă la influența rusă

Numai că gazele azere ajung într-o zonă a Europei foarte vulnerabilă la influența Rusiei, fiind vorba de state care, dacă ar renunța la sancțiunile împotriva Moscovei, ar putea produce un efect de domino în întreaga Europă. „Potențialii clienți pentru gazul azer sunt concentrați în sudul și sud-estul continentului: Italia, Grecia și țările balcanice. Multe dintre ele sunt printre țările UE (sau state candidate) cele mai fragile din punct de vedere socioeconomic. Multe sunt în mod deosebit vulnerabile la infiltrarea și presiunea rusă, după cum au arătat tentativa de lovitură de stat din Muntenegru, instabilitatea constantă din Bosnia-Herțegovina și recenta schimbare de guvern din Bulgaria”, se spune într-o analiză din octombrie 2022 a Royal United Services Institute (RUSI), un think tank foarte influent din Marea Britanie, fondat în 1831 și prezidat de ducele de Kent, un văr al reginei Elisabeta II.

Pe lângă furnizarea de energie electrică, și România va primi gaze din Azerbaidjan, un miliard de metri cubi, începând din această primăvară până în primăvara anului 2024, în urma unui contract încheiat la începutul acestei luni, în urma vizitei făcute de către președintele Klaus Iohannis la Baku, unde s-a întâlnit cu Aliev. „Gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranţă pentru multe state din regiune. Asigurările date de Azerbaidjan, în mod personal de către Preşedintele Aliev, în ceea ce priveşte disponibilitatea gazului caspic pentru piaţa europeană, au oferit o atât de necesară stabilitate şi predictabilitate într-o perioadă critică pentru pieţe”, a declarat Iohannis.

România scapă complet de dependența de gazul rusesc

Întrucât România este mai puțin dependentă de gazul rusesc, contractul cu Azerbaidjan compensează integral sistarea livrărilor de la Moscova. Oficialii de la București încearcă să asigure însă această sursă pe un viitor mai lung. Încă din primăvara anului trecut, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a discutat cu vicepreședintele turc Fuad Oktay despre conectarea țării noastre la Coridorul Sudic. Bulgaria a făcut acest lucru în luna septembrie, prin darea în folosință a interconectorului Komotini – Stara Zagora, eveniment la care asistat și Aliev. Astfel, azerii asigură o treime din necesarul Bulgariei, o țară care anterior era puternic dependentă de gazul rusesc.

Cu această ocazie, președintele bulgar Rumen Radev anunța că a primit o scrisoare comună din partea principalelor companii de gaze din România, Ungaria și Slovacia care s-au oferit să preia gaz de pe noua conductă, care pe viitor ar putea avea o capacitate mărită de la 3 miliarde la 5 miliarde m³ pe an. România are deja finalizat tronsonul de pe teritoriul său al gazoductului BRUA care ar putea duce gazul azer din Coridorul Sudic până la Viena. Țara noastră ar putea primi gazul azer și pe cale maritimă, după finalizarea terminalului pentru gaz lichefiat de la Marea Neagră.

Unii experți au îndoieli că Azerbaidjan are capacitatea să crească, până în 2027, exporturile către UE la 20 de miliarde m³ pe an, însă obiectivul ar ptuea fi atins și chiar depășit după ce autoritățile de la Baku au pus capăt diferendului de delimitare a exploatării de gaze din Marea Caspică cu Turkmenistanul. Un interconector Transcaspian ar putea fi realizat, potrivit unor estimări, în numai patru luni, cu un cost de 400.000.000 de dolari.

Legături cu dictatori din tată-n fiu

Suplimentarea livrărilor cu gaz turkmen ar mări importanța Coridorului Sudic, însă Europa ar deveni dependentă de bunăvoința unui regim și mai insalubru decât cel de la Baku. Președintele Turkmenistanului, Serdar Berdimuhamedov, a moștenit funcția în 2022 de la tatăl său, Gurbanguli. Este vorba, ca și în cazul Azerbaidjanului, de o dictatură dinastică, în care orice semn de opoziție este reprimat cu brutalitate, iar alegerile sunt o simplă formalitate.

Practic, ca să scape de șantajul lui Putin, UE este pe cale să se împrietenească cu doi dictatori mai mic. În cazul Azerbaidjanului, Aliev nu va mai fi nevoit să cheltuiască sume enorme de bani pentru a-și cosmetiza imaginea în Occident, ținând seama că o anchetă realizată în comun de mai multe publicații europene, a arătat, în 2017, că regimul de la Baku a organizat o schemă de spălare de bani prin care a direcționat circa 2,9 miliarde de dolari către politicieni europeni, pentru a le obține bunăvoința și pentru a domoli criticile legate nerespectarea drepturilor omului.