Marea Britanie ar putea contribui la scutul nuclear al Europei, dacă Trump refuză s-o mai apere. Ce strategii sugerează Germania și Franța

Marea Britanie ar putea contribui la scutul nuclear european, dacă Donald Trump ar ajunge iar președinte, a sugerat un ministru german de rang înalt, atrăgând politicienii britanici în dezbaterea privind modul în care ar putea fi consolidată securitatea Europei în cazul în care candidatul republican va câștiga în noiembrie. Acesta din urmă și-a reiterat amenințările iresponsabile potivit cărora SUA nu vor apăra nici o țară aliată din NATO care nu cheltuiește cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

„Trump: „Nu am de gând să vă protejez”

Donald Trump a subliniat miercuri seară poziția sa controversată potrivit căreia SUA nu vor apăra nicio țară aliată din NATO care nu cheltuiește cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare.

„Am tot spus, dacă nu vor plăti, nu-i vom proteja, bine?”, a declarat Trump la un miting în Carolina de Sud, adăugând că s-a uitat la bugetele de apărare ale fiecărei țări și a spus că „nimeni nu-și plătește facturile”.

„Unul dintre liderii țărilor a spus: asta înseamnă că dacă nu plătim facturile, nu ne veți proteja?” Fostul președinte a răspuns: „Exact asta înseamnă. Nu am de gând să vă protejez”.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

În timp ce Trump a fost supus la presiuni din partea președintelui Joe Biden și a aliaților internaționali cu privire la comentariile sale despre NATO, acestea au fost în mare parte întâmpinate de republicanii de acasă cu aprobări din cap, ridicări din umeri sau eforturi de a minimiza cuvintele sale. Marți, la Casa Albă, Biden a calificat comentariile lui Trump din weekend drept „rușinoase”, scrie Politico.

Șeful NATO evocă creșterea cheltuielilor

Trump a fost mult timp un critic al NATO și al țărilor europene care nu și-au respectat angajamentul de a cheltui pentru apărare și bugetele militare. Dar, conform clauzei de apărare colectivă din articolul 5 al NATO, în cazul în care un stat membru este atacat, acesta este considerat „un atac armat împotriva tuturor membrilor” și fiecare țară va lua măsurile pe care le consideră necesare pentru a ajuta aliatul atacat.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că țările membre și-au crescut cheltuielile, 18 dintre cele 31 de țări membre fiind pe cale să își îndeplinească angajamentul de a contribui cu cel puțin 2% din PIB pentru apărare și armată.

Declarația lui Trump despre cea mai importantă alianță militară transatlantică vine după ce Senatul a adoptat un proiect de lege de 95 de miliarde de dolari cu ajutoare pentru Ucraina, Israel și Taiwan. Biden i-a încurajat pe republicanii din Camera Reprezentanților să adopte „imediat” proiectul de lege, deși președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, l-a respins pentru că nu conține prevederi privind securitatea frontierelor. În schimb, Camera va redacta propria legislație.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Marea Britanie poate prelua umbrela SUA?

Marea Britanie ar putea contribui la un nou scut nuclear european dacă Donald Trump va redeveni președinte al SUA, a sugerat un ministru german de rang înalt, atrăgând politicienii britanici în dezbaterea privind modul în care ar putea fi consolidată securitatea Europei în cazul în care candidatul republican va câștiga în noiembrie.

Întrebările cu privire la o disuasiune nucleară europeană s-au intensificat după declarațiile lui Trump de sâmbătă, care a afirmat că nu va apăra nici un membru NATO care nu cheltuiește 2% din produsul său intern brut pentru apărare – și chiar va încuraja Rusia să continue să atace.

Liderii europeni au interpretat comentariile ca pe un avertisment că scutul nuclear al Alianței, în mare parte american, nu mai poate fi considerat ca fiind de la sine înțeles dacă Trump revine la Casa Albă.

Modelul alternativ franco-britanic

Marți, Christian Lindner, ministrul german de Finanțe și liderul Partidului Liber-Democrat, a cerut politicienilor să ia în considerare un model alternativ care ar putea include arme nucleare britanice și franceze, scrie The Guardian.

Într-un articol pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, el a scris: „Forțele nucleare strategice ale Franței și Marii Britanii contribuie deja la securitatea alianței noastre. Președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut diverse oferte de cooperare. Ar trebui să înțelegem recentele declarații ale lui Donald Trump ca un apel la regândirea în continuare a acestui element al securității europene sub umbrela NATO”.

„Întrebarea este: în ce condiții politice și financiare ar fi Parisul și Londra pregătite să își mențină sau să își extindă propriile capacități strategice de securitate colectivă? Și invers, ce contribuție suntem noi dispuși să aducem? Când vine vorba de pace și libertate în Europa, nu trebuie să ne ferim de aceste întrebări dificile”.

Ofertele lui Macron

Problema centrală în dezbaterea nucleară nu este atât de a se ști dacă Marea Britanie sau Franța și-ar pune armele nucleare la dispoziția UE, ci dacă cele două țări puteri nucleare ar putea fi de acord să le pună în slujba unei strategii de descurajare pentru zona de alianță europeană a NATO.

Deși Franța își menține disuasia nucleară în afara structurii de comandă a NATO, Macron s-a oferit să coopereze cu Europa în domeniul apărării nucleare. În 2020, el a solicitat un „dialog strategic” privind „rolul descurajării nucleare a Franței în securitatea colectivă a Europei”. Germania nu a acceptat niciodată această ofertă.

Manfred Weber, conservatorul german care conduce grupul de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, a susținut această dezbatere. El a declarat că nu exclude o umbrelă nucleară europeană și a cerut deschiderea unui „nou capitol” cu Londra.

„Macron a făcut deja o ofertă vagă de a vorbi despre importanța forțelor nucleare franceze pentru Europa”, a spus Weber. „Acum, când Trump pune în mod deschis la îndoială rolul SUA ca putere protectoare, ar fi momentul potrivit pentru acest lucru. Același lucru este valabil și în cazul britanicilor, cu care ar trebui să începem în sfârșit un nou capitol de cooperare după Brexit”.

Garanția SUA „nu mai poate fi invocată”

Vorbind în această săptămână, Donald Tusk, prim-ministrul polonez, a declarat că oferta lui Macron privind o posibilă europenizare a armelor nucleare pentru a crea un sistem de securitate comun ar trebui luată „foarte în serios”.

Este posibil ca această chestiune să devină o temă a alegerilor europene din iunie, Katarina Barley, candidatul principal al Partidului Social-Democrat din Germania, părând, de asemenea, să susțină această idee. Declarațiile recente ale lui Trump au însemnat că garanția SUA „nu mai poate fi invocată”, a declarat ea pentru Tagesspiegel.

Cu toate acestea, nu toată lumea este de acord. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, tot din partea SPD, a făcut apel la calm, menționând pentru început că Trump nu a câștigat încă nominalizarea republicană. „Nu pot decât să avertizez împotriva începerii unei astfel de discuții cu atâta neglijență doar pentru că Trump, care nici măcar nu este candidat la președinție, face astfel de declarații”, a declarat Pistorius.

Spre o escaladare „periculoasă”

Un alt politician SPD, Ralf Stegner, a descris impulsul pentru arme nucleare europene comune drept o „escaladare extrem de periculoasă”. El a declarat pentru Tagesspiegel: „Nu este nevoie de o putere nucleară europeană – ar fi opusul securității europene”.

Marea Britanie a declarat că armele sale nucleare vor fi disponibile pentru a fi folosite la cererea comandantului suprem aliat al NATO în Europa, și că acestea vor fi folosite doar „în circumstanțe extreme de autoapărare, inclusiv pentru apărarea aliaților noștri din NATO”.

Totuși, această ofertă a fost făcută în contextul unei prezențe nucleare americane în Europa. Partidul Laburist a promis să intensifice cooperarea în domeniul apărării cu Europa, inclusiv un angajament al secretarului din umbră al apărării, John Healey, de a ajunge la un acord cu Germania în primele șase luni de la preluarea mandatului. Dar această promisiune modestă nu a avut nimic de-a face cu partajarea descurajării nucleare a Marii Britanii.

Germania, locomotiva codelii: „Armele nucleare UE sunt nerealiste”

UE ar trebui să acorde prioritate altor domenii în detrimentul dezvoltării unei forțe de disuasiune nucleare independente, care este o propunere nerealistă, a declarat miercuri un înalt responsabil german în domeniul politicii de apărare. O dezbatere privind potențiala nevoie de arme nucleare în UE s-a deschis în Germania în urma recentelor remarci ale candidatului la președinția SUA, Donald Trump.

„În cele din urmă, este vorba de un sistem evoluat și sofisticat în care întreaga Europă trebuie să fie protejată”, a declarat miercuri, într-un interviu, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, șefa comisiei de apărare din Bundestag. „Nu cred că majoritatea oamenilor știu ce înseamnă asta – în afară de costuri”.

Comentariile ei urmează unui editorial publicat în aceeași zi de ministrul de finanțe Christian Lindner, care a scris că Europa trebuie să rămână la descurajarea nucleară, având în vedere comentariile lui Trump.

Potrivit lui Strack-Zimmermann, Lindner se referea la Franța, dar a subliniat că este clar că Europa în ansamblu trebuie să colaboreze mai strâns. Intensificarea apărării nucleare ar însemna să determine atât Franța, cât și Marea Britanie să „stea la aceeași masă”, a spus Strack-Zimmermann, și să „se detașeze de UE și să gândească european”.

Țările UE, semnatare a Tratatului de neproliferare

Dezbaterea privind armele nucleare a declanșat diverse reacții. Fostul ministru de externe Sigmar Gabriel, de exemplu, a făcut miercuri apel la extinderea descurajării nucleare. Toți membrii UE sunt semnatari ai Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP), care ar trebui să prevină răspândirea armelor nucleare și să faciliteze cooperarea între țările nucleare și cele nenucleare.

191 de state au semnat acest acord. India, Israel, Pakistan și Sudanul de Sud nu au semnat niciodată tratatul, în timp ce Coreea de Nord și-a anunțat retragerea în 2003. Potrivit site-ului său oficial, UE este „ferm angajată să susțină și să consolideze integritatea” tratatului.

Mai degrabă o armată comună a UE

Cu toate acestea, Katarina Barley, un europarlamentar social-democrat german, a declarat că Europa nu este protejată în siguranță de capacitățile nucleare ale SUA. „Având în vedere ultimele declarații ale lui Trump, nu ne mai putem baza pe acest lucru”, a declarat ea pentru Tagesspiegel. Întrebată dacă UE are nevoie de propriile arme nucleare, politicianul SPD a răspuns: „Nu este nevoie de bombe nucleare: pe drumul către o armată europeană, acest lucru ar putea deveni, de asemenea, o problemă”.

Cu toate acestea, Strack-Zimmermann consideră că UE trebuie să convingă Statele Unite de importanța de a rămâne implicate în Europa. „Nu cred că SUA vor renunța la a lua Europa sub umbrela lor, pentru că și ele însele beneficiază de pe urma ei”, a spus ea.

Strack-Zimmermann, care este candidatul principal al FDP în alegerile europene, consideră că, în schimb, ar trebui să fie prioritară construirea unei armate europene comune și a unei apărări cibernetice. „Trebuie să abordăm urgent faptul că Europa trebuie să devină autosuficientă. Ar fi util dacă am începe să facem achiziții împreună; dacă am deveni concreți, am construi o armată europeană comună, am construi o apărare cibernetică europeană – nici măcar asta nu funcționează încă”.

În timp ce Franța este singura țară din UE care are propriile arme nucleare, mai multe țări găzduiesc arme nucleare americane, inclusiv Germania.