Arhivele fostei Securități arată că regimul autoritar condus de Nicolae Ceaușescu ajunsese să racoleze mii de elevi minori. Documentele arată că securiștii și-au dat seama că una dintre cele mai bune metode de a afla ce gândesc, ce-și vorbesc doi soți este să racoleze elevi, aceștia vorbind între ei mult mai liber.
Potrivit documentelor publicate de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a în cadrul proiectului „România supravegheată“, în Bihor, cu doar câțiva ani înainte de Revoluție, Securitatea reușise să racoleze câțiva minori de la un liceu din județ. Este publicată solicitarea unui angajat al Securității care cere recrutarea unui elev al liceului din Salonta.
„În cadrul Liceului din Salonta, în clasa a IX-a F sunt fii ai persoanelor cunoscute de noi cu antecedente dușmănoasă și naționalistă maghiară, cum sunt (…) a cărei părinți sunt semnalați cu manifestări dușmănoase și naționaliste maghiare, (…), fiica preotului reformat din Salonta, semnalat cu activitate dușmănoasă, precum și alții fără antecedente politice, care ar putea influența în mod negativ restul elevilor din clasă.
Pentru a cunoaște elevii ce caută să execute influență negativă asupra celorlalți colegi de clasă, precum și modul în care profesorii se pregătesc la ore, dacă predau unele teme conform programei sau denaturează în mod naționalist, ori alte aspecte care frânează desfășurarea procesului de învățământ, este necesar recrutarea unui agent care să ne informeze despre aspectele de mai sus din clasă, precum și în afara școlii din rândul elevilor externi“, se arată în solicitarea securistului care notează ulterior și adolescentul pe care urmează să-l racoleze.
În ceea ce privește informațiile pe care elevul le-ar putea oferi Securității, acesta menționează că tânărul se află în anturajul celor vizați, dar și faptul că „dat fiind faptul că și lui îi place să se plimbe prin oraș, ne va putea informa despre comportarea unor tineri care formează găști pentru a comite unele acte de huliganice sau fac planuri de aventuri”.
Mai departe, în solicitare, securistul explica și mecanismul psihologic pe care îl va folosi pentru a-l recruta pe tânăr.
În documentele publicate de către CNSAS apare și un angajament semnat de către un elev. „Considerând că apărarea patriei, a securității statului constituie o obligație patriotică a întregului popor, subsemnatul (…) mă angajez să sprijin în secret, organizat activ și sincer organele de securitate în activitatea pe care o desfășoară pentru descoperirea și lichidarea infracțiunilor îndreptate împotriva statului, pentru descoperirea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste“, este textul pe care informatorul trebuie să-l semneze.
Iar în fișa unui „colaborator” apare și o scurtă descriere a elevului devenit informator. „A acceptat fără rezerve colaborarea cu organele noastre”.
De asemenea, în documentele citate există și câteva exemple de note informative date de către acești elevi. Unele dintre ele sună așa:
„Despre numita (…), fostă elevă în a IX-a D la LFI vă informez următoarele: în trimestrul III al anului școlar 1987 – 1988 s-a transferat în clasa cu profil mecanic de la liceul industrial cu toate că și la LFI erau clase cu profil mecanic.
Prietena ei cea mai bună, (….), elevă în a IX-a D la LFI mi-a relatat că susnumita a făcut asta datorită faptului că mama ei intenționează să se căsătorească cu un cetățean american. Părinții celei în cauză sunt divorțați. Tatăl ei ar fi cântăreț (nu putem preciza unde anume), iar mama ei este medic la un cabinet școlar din Oradea”.
În cadrul unui interviu acordat în urmă cu un an, cercetătoarea CNSAS, Germina Nagâţ avea să declare că numărul copiilor recrutați de Securitate ar putea atinge cifra de 20.000. Ea a caracterizat această practică drept „una dintre cele mai sinistre”.
„Este una dintre cele mai mai sinistre teme care se pot documenta în arhiva asta, credeţi-mă. Noi am crezut iniţial că o să ne ducem spre 10.000 de copii. Sunt mult mai mulţi. Vor fi cel puţin dublu. Vorbim despre foşti elevi de liceu, mai ales în anii ‘80, care acum sunt oameni tineri în activitate, au 40 şi ceva de ani. La tema asta noi am ajuns văzându-i pe listele de candidaţi.
Deci, foarte mulţi dintre minorii recrutaţi atunci au fost, să zicem, în ultimele două mandate, verificaţi de CNSAS din oficiu pentru că erau pe listele de candidaţi. În special la locale, acolo sunt multe speţe”, a spus Germina Nagâţ, care a subliniat că nu a văzut note informative date de către copii despre proprii părinți.
„Nu am văzut turnătoriile despre părinţi, dar despre prieteni şi colegi am văzut foarte multe şi toate triste. Vezi scrisul ăla de copil chinuit caligrafic de multe ori, mai ales la ţară, şi inocenţa cu care fac rău, oarecum. Deci spun lucruri grave cu cea mai mare seninătate. Adică nu simţi nicio reţinere pentru că o fac cu convingerea că e ceva foarte bun, foarte corect. Deci vezi minţile unor copii făcute praf”, a mai spus aceasta.