Miliardele din Fondul de Rezervă cheltuite după bunul plac al Guvernului. Peste 80%, alocați discreționar de către premier

La finalul anului 2023, în încercarea de a ține deficitul bugetar sub control, Guvernul Ciolacu a renunțat la a mai da direct bani ministerelor prin rectificare bugetară, așa cum s-a făcut mereu spre finalul fiecărui an, ci a ales să opereze un buget paralel prin intermediul Fondului de Rezervă Bugetară (FRB). Practic, ministerele și instituțiile din subordine nu au mai putut să-și facă planuri de achiziție, ci au trebuit să aștepte banii veniți de la FRB prin decizia premierului. Pe termen scurt, măsura a dus la adevărate probleme, în special în sănătate, unde multe spitale nu au avut bani să-și achite facturile la timp, însă, pe termen lung, a rămas problema lipsei de transparență în alocarea acestor fonduri. Asta în condițiile în care la finalul anului 2023, Fondul de Rezervă al Guvernului ajunsese la peste 13 miliarde lei.

Câți bani a avut la FRB Guvernul Ciucă

Deși nu există încă un tablou complet asupra modului în care au fost utilizați, și în special a fundamentelor din spatele acestor decizii, acești bani în 2023, avem însă o imagine aproape completă a modului în care Guvernul Ciucă a cheltuit acești bani în 2022.

Fondul de Rezervă Bugetară a fost instituit pentru acoperirea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute care apar pe parcursul exercițiului financiar, atât la nivel central cât și local. Acest fond este inclus de la început în bugetul de stat, banii de aici fiind alocați prin hotărâri de guvern. Legea finanțelor publice definește cheltuielile „urgente și neprevăzute” ca fiind acele cheltuieli generale „generate de situații deosebite nou-apărute în timpul exercițiului bugetar, care necesită finanțare imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt independente, din motive independente de voința ordonatorilor de credite”.

În ceea ce privește Fondul de Rezervă Bugetară, în anul 2022, acesta a fost alimentat cu suma de 3,6 miliarde lei, din care 1,24 miliarde acordate prin Legea bugetului de stat la începutul anului, și alte 2,36 miliarde, din suplimentări ulterioare venite în urma rectificărilor bugetare din acel an (700 de milioane la prima rectificare și alte 900 de milioane la a doua rectificare bugetară).

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Majorarea Fondului de Rezervă pe parcul unui an bugetar se face și din banii alocați ministerelor sau instituțiilor, ordonatori principali de credite, prin anularea sau amânarea sarcinilor pentru care au fost alocați inițial. Important de menționat este că anularea acestor credite bugetare inițiale se face la propunerea ordonatorilor principali de credite. Astfel, pe parcursul anului 2022, de la ministere și instituțiile centrale au fost direcționate 674 de milioane lei.

Aproape jumătate din această sumă, puțin peste 300 de milioane, a venit de la Ministerul Sănătății, cu alte 85 de milioane luate de la Ministerul Apărării, asta în anul în care izbucnise Războiul din Ucraina. Ministerul Finanțelor a renunțat și el la cheltuieli de 46 milioane, iar alte instituții precum Administrația Prezidenția și Camera Deputaților (6,6 mil), SGG (19 mil), MAI (10 mil) sau Societatea Română de Televiziune (6,9) au contribuit și ele la FRB.

Unde s-au cheltuit banii din Fondul de Rezervă

În ceea ce privește destinația banilor din Fondul de Rezervă, puțin peste jumătate din suma disponibilă (53,4%) a mers către bugetele locale. Concret, vorbim de 1,88 miliarde lei, iar marea majoritatea a acestei sume (1,81 miliarde) a fost alocată pentru plăți curente și investiții. Cele două finanțări distincte la nivel local au fost 66 milioane ron alocați pentru finanțarea programului pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de școli, iar alți 2,7 milioane au fost alocați pentru punerea în siguranță a barajului de la Tăul Mare.

Jumătate din suma alocată către bugetele locale a fost alocată în lunile noiembrie și decembrie ale anului 2022. În ceea ce privește alocarea pe județe, cei mai mulți bani au mers către județele Botoșani (85 mil ron), Bihor (61 mil ron), Hunedoara (59 mil), Tulcea (57 mil) și Constanța (52 mil).

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Cei mai puțini bani i-a primit Municipiul București, doar 5,5 milioane lei, în condițiile în care, pe penultimul loc în topul județelor a fost Brăila, care a primit 28 de milioane lei, aproape de șase ori mai mult decât Capitala.

La nivelul ministerelor și a instituțiilor din administrația centrală, din suma totală de 1,63 miliarde cei mai mulți bani s-au dus la Ministerul de Interne, Muncii și Transporturilor  – peste un miliard în total. Sume importante au mai primit însă și SGG (152 mil ron), SRI (20 milioane), STS (12 milioane) sau SPP (5,9 milioane). Ministerul Apărării a primit cea mai mică sumă, doar 149.000 lei.

În ceea ce privește natura acestor cheltuieli, cea mai mare parte a sumei (768 milioane) a mers pe transferuri către alte unități ale administrației publice (practic ministerele au dat banii mai departe) și pe asistență socială (453 milioane). Totuși, aproape 20 de milioane lei au mers pentru cheltuieli de personal (salarii) și achizițiile de bunuri și servicii (139,8 milioane).

La MAI, marea majoritate a celor 460 de milioane primiți de la FRB (452 milioane) au fost destinați pentru asistența umanitară acordată refugiaților din Ucraina. La Ministerul Muncii, 173 milioane au fost folosiți pentru plata ajutoarelor de încălzire a locuințelor, iar alte 196 de milioane au fost necesari pentru plata pensiilor.

Alte 11,2 milioane lei din FRB au mers la Fondul de intervenție, aflat și el tot la dispoziția Guvernului, pentru lucrări de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamităților naturale produse în acel an. Concret doar 1,7 milioane lei au mers, în patru județe, pentru acest scop, cea mai mare parte din cei 11,2 milioane – 9,5 milioane, au mers însă la Ministerul Transporturilor pentru executarea, în regim de urgență, a unor operațiuni de dragare pe Dunăre.

Totuși, până la finalul anului 2022, Ministerul Transporturilor nu a reușit să cheltuiască acești bani, meniți să elimine riscul unor noi inundații pe Fluviul Dunărea, astfel că banii au fost pierduți. De asemenea, alte 80 de milioane din FRB au rămas nealocați la finalul anului 2022.

Un alt aspect ce merită menționat este că aproape jumătate din totalul alocărilor (47%) a fost făcută în luna decembrie, iar 25% în luna noiembrie. Curtea de Conturi vede cauza acestei probleme în faptul că ministerele nu analizează lunar, necesitatea menținerii unor credite bugetare.

Banii din Fondul de rezervă nu au fost alocați pentru urgențe

Auditorii Curții de Conturi arată că marea majoritate a banilor din Fondul de Rezervă Bugetară a fost alocată cu derogări de la legea finanțelor publice, altfel spus, banii nu au fost alocați pentru cheltuieli urgente și neprevăzute. „Din suma totală de 3.511.366 mii lei alocată/repartizată efectiv din Fondul de rezervă bugetară, 81,6% s-a acordat prin derogări de la prevederile art. 30 din Legea privind finanțele publice, nr. 500/2002”, se arată în documentul citat.

Altfel spus, 2,87 miliarde lei, reprezentând 81,6% din FRB au fost alocați pentru finanțarea unor cheltuieli care nu erau nici urgente neprevăzute, doar 649 de milioane fiind alocate fără a face excepție de la prevederile legale. Raportul Curții de Conturi menționează că au fost 26 de hotărâri de guvern prin care s-a realizat mecanismul prin care din FRB să se aloce sume fără a fi încadrate la categoria „urgențe neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar”.

„Astfel, în anul audiat, a fost alocată din FRB prin derogări suma de 2.872.249 mii lei, ceea ce reprezintă 81,6% din suma atribuită prin FRB în aul 2022, printr-un număr de 20 de acte normative.  Din suma totală de 2.872.249 mii lei, suma de 1.056.002 lei a fost utilizată la nivelul ministerelor și altor autorități centrale, iar diferența de 1.816.247 mii lei a fost utilizată la nivelul administrației locale.

Ponderea alocărilor cu derogare a fost realizată în condițiile în care a fost ignorată practic esența modului de funcționare a FRB, aceea de a fi o resursă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanță și numai în condițiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanțare ale unui/unei program/obiectiv/acțiuni”, se arată în raportul Curții de Conturi.