Criza bugetară a lăsat spitalele fără bani și pacienții în voia sorții. „Suntem condamnați la moarte de statul român”/ „Situația este critică”

În timp ce managerii spitalelor spun că nu sunt bani, medicii din secții atrag atenția că stocurile de medicamente sunt terminate și că în unele zile lipsesc medicamente esențiale. Între timp, asociațiile pacienților atrag atenția că tot mai mulți bolnavi reclamă faptul că tratamentele sunt întrerupte sau că pur și simplu nu mai găsesc medicamentele de care au nevoie. Situația din sănătate a ajuns disperată, cu trei crize suprapuse, iar cauza problemei este una singură: lipsa banilor. Autoritățile neagă însă existența acestei probleme și trag să încheie anul cu deficitul bugetar sub control.

Spitale fără bani și pacienți la mâna sorții

Situația din sănătate a ajuns la marginea prăpastiei, iar medicii spun că sunt zile în care pur și simplu nu mai au medicamentele de bază. „Și la noi sunt probleme. Nu mai avem aproape nimic. Ieri nici măcar ser sau glucoză de 5 nu mai aveam. Trăim însă din rezerve. Mai aduc câte ceva. Azi ne-au adus glucoză de exemplu”, ne-a povestit un medic situația dintr-un mare spital din țară.

Situația este similară și în unele spitale din Capitală, managerul Spitalului “Bagdasar Arseni” anunțând săptămâna trecută că unitatea sanitară are alocați 300 de lei pentru această lună, în condițiile în care necesarul este de 21 milioane.

Situația este la fel de gravă și la Institutul „Marius Nasta”, acolo unde bugetul pentru luna decembrie este tot de 300 de lei. Mai mult, aici situația este agravată și de ultima ordonanță a Guvernului privind limitarea cheltuielilor publice, instituția neputând contracta servicii de reparație în condițiile în care cele două aparate pentru pacienții cu fibroză pulmonară sunt stricate. „Avem, pe de o parte, lipsa de finanțare, nici până la această oră în Institutul Marius Nasta nu a ajuns completarea de bani aferentă plăților din luna octombrie, și, pe de altă parte, avem ordonanța care blochează serviciile și permite doar achiziționarea de materiale sanitare și medicamente, lucru care nu poate fi făcut dacă nu ai bani.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Problemele sunt pe multiple planuri. Dacă e să vorbim doar de reparații, avem situații dificile cu aparate nefuncționale, în laboratorul de bronhologie unde bronhoscoapele se strică și au nevoie de service. Vorbim de reparații extrem de scumpe. Chiar dacă nu ar fi ordonanța, nu am avea cum să facem aceste reparații. Este o situație extrem de dificilă. Nu sunt suficienți bani. Acum am avut bani să dăm salariile, dar dacă nu vor intra restul banilor nu vom avea de unde să plătim contribuțiile, dar alea le putem amâna până în 25, sperăm că vor intra banii”, a declarat, pentru FANATIK, Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală.

Situația este critică și la alte spitale din București. La Colțea nu sunt bani pentru punerea în funcțiune a primului aparat de RMN, o necesitate pentru un spital de hemato-oncologie. Între timp, pacienții de aici sunt trimiși la alte spitale, însă în cazul altor bolnavi situația este mult mai dramatică. Lipsa medicamentelor și a materialelor sanitare a dus la situații în care pacienții sunt amânați, bolnavii care în alte situații erau internați sunt tratați acasă acum sau obligați să apeleze la spitalele private. O spune Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.

„Nu avem medicamente, tratamentele sunt întrerupte, managerii nu au ce să-și plătească utilitățile sau oxigenul pe care-l primesc de la furnizori. Suntem condamnați la moarte de statul român. Nu doar noi, pacienții, dar toți cetățenii României care nu mai au acces la investigații, la screening. Nu mai sunt bani. Managerii nu au bani să le dea mâncare, nu au să-i opereze, nu au bani să-și plătească facturile de curent… cu ce să lucreze? Aceasta e situația. Statul român a comis un genocid. 

Plătesc 4.000 lei pe lună către stat, unde sunt toți acești bani, în condițiile în care eu, și mulți ca mine, mă tratez în privat. Statul nu are bani să ne asigure nimic, investigații, tratamente. Taxa de clowback de milioane. Taxa pe viciu se duce la partide, așa că noi suntem condamnați. E crimă cu premeditare a guvernanților noștri. Am făcut sesizare la Avocatul Poporului, la Comisia de abuzuri din Senat, dar e tot gașca lor acolo. Ne-au râs în față”, a declarat, pentru FANATIK, Cezar Irimia.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Deputatul USR, Emanuel Ungureanu, membru în Comisia de sănătate, susține că ne aflăm în fața unei situații unice în ultimii 20 de ani. Acesta susține că situația este gravă în multe spitale din țară, doar că cei mai mulți manageri preferă să nu reclame public situația, în condițiile în care sunt numiți politic. În acest context, medicii sunt nevoiți să amâne și să caute soluții să se descurce cum pot cu pacienții.

„Nu a mai existat o astfel de situație în ultimii 20 de ani. Sunt spitale care mai au în conturi 300 lei. Furnizorii, care sunt neplătiți, nu mai vor să vină cu materiale. Liniștea, pentru că este o liniște din partea managerilor, există din cauza șantajului. Guvernul, ministerul, structura politică din ultimii ani au făcut ca managerii să devină dependenți de politic. Și atunci, ei se îndreaptă către pacienți, negociază cu furnizorii care pot, dar nu ies public să spună cât de mare este dezastrul, iar cei care o fac se gândesc de două ori, ‘păi ce ies numai eu să mă plâng’?

Și atunci, acest șantaj are ca și consecințe această liniște care este foarte periculoasă pentru pacienți. În cele din urmă aceștia sunt amânați, sub diferite pretexte, pentru că managerul se duce la medic și îi spune că ‘nu am de unde să-ți dau materialele, vezi și tu pe cine poți să amâni’. Și asta se întâmplă la această oră în sistem”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Lipsa banilor a dus sănătatea pe marginea prăpastiei

Avocatul Poporului a confirmat că există o sesizare pe această problemă și că a început demersurile pentru clarificarea situației. „Am semnat o sesizare din oficiu săptămâna trecută, noi ne apucăm și scriem peste tot, vedem care sunt răspunsurile și apoi vedem”, a declarat, pentru FANATIK, Renate Weber.

Pe de altă parte, Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor și Directorul Centrului de Hematologie si Transplant Medular din Institutul Clinic Fundeni spune că la acest spital nu sunt probleme cu finanțarea, deși există temeri privind „un impas bugetar pe luna decembrie”. Profesorul Coriu susține că finanțarea spitalelor nu pare a fi o problemă generalizată, și că mai multe probleme ar fi la medicii de familie. „Noi luăm comunicatele care ni se dau. Înțelegem că se fac eforturi pentru a se găsi acești bani, avem sentimentul de bună credință, credem că fac aceste eforturi”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Medicii de familie s-au plâns și ei de întârzierile cu care CNAS a plătit serviciile medicale pe luna august, luna trecută amenințând că toate consultațiile vor fi acordate contra-cost. Într-un final, o parte din bani au venit, însă cabinetele medicilor de familie au rămas cu penalitățile pentru întârzierea plăților. „Banii pentru centrele de permanență încă nu au fost plătiți pentru luna septembrie. În rest s-au plătit facturile aferente lunii septembrie, dar nu și cele aferente lunii octombrie, care sunt scadente de aici înainte. vom avea vedea exact câți bani va aloca Casa. Plățile pentru august au fost făcute după 1 octombrie, așa că noi am rămas cu penalitățile, chiar dacă întârzierile au fost din vina Guvernului”, a declarat, pentru FANATIK, medicul Gindrovel Dumitra.

Gravitatea situației, în special în ceea ce privește situația financiară a spitalelor, a fost semnalată încă din luna septembrie. De atunci, au existat voci din sistem care au atras atenția că spitalele au terminat deja banii alocați la începutul anului, fiind necesară o nouă re-alocare prin rectificare bugetară. Anul acesta însă, prin aceeași ordonanță prin care a limitat cheltuielile publice până la finalul anului, Guvernul a hotărât să nu mai facă o nicio rectificare bugetară. Acest act normativ a avut două consecințe negative asupra modului de funcționare a spitalelor. Prima a blocat o serie de investiții și achiziții publice necesare pentru operare. La începutul lunii octombrie, administrația spitalelor din Capitală, ASSMB, plus managerii celor 19 spitale au adresat un memoriu Executivului prin care au cerut să fie exceptate de la unele prevederi ce pun în pericol desfășurarea actelor medicale.

A doua problemă vizează lipsa rectificării bugetare, banii fiind alocați acum de la Fondul de rezervă al Guvernului prin decizia premierului. Fără un buget clar pe aceste luni, spitalele nu pot desfășura toate procesele de achiziție de care au nevoie pentru asigurarea materialelor sanitare necesare.

„Întotdeauna anul bugetar este împărțit. Se dau acei bani când se face bugetul, bani ce ajung cam jumătate de an, până în iunie-iulie. În fiecare an, avem o primă rectificare în vară și apoi o corecție în septembrie-octombrie. Statul dă niște bani pe care-i are previzionați, iar la jumătatea anului vede cât a strâns, pentru a corecta până la finalul anului cât e nevoie. Anul acesta, când avem această criză bugetară, statul a hotărât să nu mai facă rectificare bugetară și să aloce bani din fondul de rezervă. E prima oară când nu se face această rectificare, prin care, de regulă, erau acoperite datoriile spitalelor.

Fără rectificare bugetară, spitalele nu se pot angaja pe anumite cheltuieli nefiind stabilă. De fapt, asta face rectificarea bugetară – pe ultimele luni, octombrie, noiembrie, se alocă banii CNAS pentru ca aceasta să-i distribuie pentru prestarea serviciilor medicale, pentru programele naționale, farmaciilor și tuturor contractorilor. Neexistând această tranșă de rectificare bugetară, și acum se plătesc lunar niște bani din Fondul de rezervă pentru achitarea datoriilor făcute de spitale, atunci managerii sunt legați de mâini și de picioare să se angajeze în astfel de cheltuieli. Pur și simplu nu știu ce se va întâmpla și nu au un buget. Asta e situația pentru luna decembrie, și probabil bugetele de achiziție vor veni după alocarea banilor.

E o problemă pentru că există această instabilitate care duce la imposibilitatea de a desfășura activitatea corectă a actului medical. Spitalele stau și așteaptă banii și decizia Guvernului de azi pe mâine. Nu e normal. E important ca bugetul să fie alocat la timp. Un spital, pentru a putea lua materiale, trebuie să facă achiziții, asta durează timp, și nu pot să le facă dacă nu au bani”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Gănescu este președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România

Acesta subliniază că o astfel de măsură poate avea sens în limitarea unor cheltuieli publice sau investiții, însă e lipsită de sens în sănătate, acolo unde oamenii nu pot amâna momentul în care se îmbolnăvesc. „Poate din perspectiva unor ministere asta nu e o problemă prea mare, că nu mai faci o autostradă acum. Dar, din perspectiva Ministerului Sănătății, discuțiile sunt mult mai complicate – nu poți să-i spui unui pacient să nu se mai îmbolnăvească luna aceasta pentru că nu sunt bani”, a subliniat acesta.

Cumul de crize suprapuse

La începutul lunii octombrie, atunci când a fost întrebat cu privire la lipsa banilor din sănătate, premierul Marcel Ciolacu a ironizat presa pentru interesul acordat subiectului. „Nu mai speriați, doamnă, românii, nu e niciun spital în blocaj”, declara premierul. Doar că, după protestele angajaților din sănătate din vară, în ultimele săptămâni întreg sistemul este zguduit de proteste, de la farmaciști și angajații caselor județene, care cer măriri salariale, la farmaciile care acuză că nu și-au primit banii de la Casă pentru medicamentele compensate de patru luni. Marți, autoritățile au reușit să aplaneze protestul angajaților de la casele județene de sănătate prin adoptarea în Parlament a majorărilor de salarii cerute.

Andrei Baciu, președintele CNAS, declarând că s-a reușit „deblocarea crizei din sănătate”. „Am fost asigurat că angajații caselor de asigurări de sănătate vor începe de astăzi efectuarea plăților pentru spitale, servicii medicale și medicamente. Practic, astăzi (n.r. marţi) se deblochează criza din sănătate”, a precizat șeful CNAS. Miercuri, după ce greva angajaților de la casele de asigurări a fost încheiată, au ieșit în stradă și angajații DSP, care au cerut și ei mărirea salariilor.

Totuși, deși șeful CNAS vorbește de deblocarea crizei din sănătate, managerii de spitale subliniază că aceasta este doar o criză punctuală, una din crizele ce afectează în acest moment sistemul de sănătate.

„Situația este critică. Din păcate, în ultima perioadă am mers din mai rău în mai rău. Acum am avut această situație de criză punctuală, determinată de protestul angajaților de la nivelul caselor de sănătate, ce a întârziat transferul unor fonduri către spitale. Este vorba de plata unor servicii făcute și raportate de spitale pe luna octombrie. Întârzierea aceasta ne-a pus pe toți din spitalele publice în a avea probleme de a achita la timp salariile angajaților și fiecare s-a descurcat cum a putut. Noi am asigurat 100% la cei cu salariile mai mici și am dat 70% la medici, care au salarii mai bune. Asta s-a deblocat și lucrurile intră în normal la plata salariilor pe luna aceasta”, a declarat, pentru FANATIK, medicul Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean Timișoara, care a precizat că la nivelul unității sanitare, prin intermediul ONG-urilor cu care colaborează, au desfășurat chiar strângeri de fonduri pentru a putea acoperi necesarul de materiale în aceste ultime săptămâni.

Criza de fond: lipsa banilor

Problema fundamentală este însă lipsa acută a banilor. La fel cum Guvernul a făcut un buget total greșit pentru acest an, de s-au trezit cu „gaura la buget de 20 de miliarde” în luna martie, la fel și în sănătate, s-a mers pe ideea că, cumva, banii vor ajunge sau se vor găsi din alte surse. Din start, pentru acest an, bugetul prevăzut la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a fost mai mic cu aproape un miliard de lei față de anul 2022. Practic, de la 55,04 miliarde cât a fost în 2022, în acest an la CNAS au fost alocați doar 54,15 miliarde. O scădere cu 1,6%, în condițiile în care inflația din ultimii doi ani a majorat prețurile medicamentelor și ale materialelor sanitare. În plus, Casa a intrat în acest an cu un deficit de 1,4 miliarde lei.

Calculul Guvernului a fost însă că vor exista aceste fonduri în condițiile în care contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate de asigurați erau estimate să crească cu 12% (4,6 miliarde) ca urmare a majorării salariului minim brut cu 17,6%, până la 3.000 de lei, din ianuarie 2023. Executivul se aștepta astfel să poată scădea subvenția către FNUASS de la 4,09 miliarde, cât a fost în 2022, la 1,67 miliarde. Iar Guvernul a alocat bani, dar mult prea puțin față de nevoile reale. La începutul acestei săptămâni CNAS a primit din Fondul de rezervă 1,7 miliarde, bani pentru plata salariilor personalului medical, însă deficitul de la bugetul casei a fost de 4,2 miliarde.

Managerii de spital spun însă că bugetele din sănătate nu țin cont de realitățile costurilor. Spre exemplu, în prima lună a acestui an, cheltuielile cu medicamente și materiale sanitare decontate de CNAS au crescut cu peste 60% față de aceeași lună a anului anterior. Astfel, dacă în prima lună a anului 2022, pentru „produse farmaceutice, materiale sanitare specifice și dispozitive medicale” au fost plătiți 1,73 miliarde lei, în ianuarie 2023, aceeași sumă creștea la 2,85 miliarde. O creștere cu 64%, asta în timp ce veniturile au înregistrat o creștere de doar 11%.

Medicul Dorel Săndesc spune că practic bugetele alocate sănătății, dar în special spitalelor mari, nu au ținut cont de această realitate, subliniind că au fost cazuri în care prețul unor medicamente a crescut și de cinci ori în ultimii doi ani. De altfel, în anul 2022, deficitul înregistrat la FNUASS a fost aproape dublu față de anul 2021.

„Criza de fond este serioasă și ea se agravează. Modul de finanțare, introdus de anul acesta bazat pe tariful pe caz ponderat, este inadecvat și condamnă spitalele la faliment. Tariful acesta pe caz s-a mărit doar cu 15% față de 2019, timp în care costurile celor necesare pentru îngrijirea pacientului, de la medicamente, reactivi, materiale sanitare, utilități, toate au crescut cu mult mai mult. Au fost unele medicamente care au crescut cu 500%.

E o criză generalizată care afectează mai ales spitalele mari. Nu pentru că la spitalele mici sunt toate geniile managementului sanitar, ci pentru că acest dezechilibru între plată și costuri se resimte la pacienții complecși, cei care vin la spitalele mari. Noi am făcut memorii, am propus soluții, care nu au fost însă implementate deși au fost, în unele cazuri chiar transpuse în ordonanțe, îngropate însă la Ministerul de Finanțe”, a declarat, pentru FANATIK, Dorel Săndesc.

Ministrul Rafila declara marți, după ce Guvernul a anunțat suplimentarea bugetului CNAS cu 1,7 miliarde, că „aceste suplimentări vor continua, astfel încât să nu existe sincope”. Cu două săptămâni înainte, CNAS mai primise o suplimentare, de această dată de 200 de milioane, când, la fel, anunțase că nu mai are bani pentru decontarea serviciilor medicale. Anterior, la finalul lunii septembrie, Guvernul alocase 1,5 miliarde de lei credite bugetare şi 1,1 miliarde de lei credite de angajament, tot pentru acoperirea deficitului de la CNAS.

„Acum, când nu s-a mai făcut rectificare bugetară, din fondul de rezervă, din 4,7 miliarde, datorii pe care le are Casa către furnizori, prin decret a scos Ciolacu 1,7 miliarde săptămâna asta. Peste o săptămână se mai împrumută și iarăși mai dă câte ceva prin decret, dar promit că vor crește pensiile cu 40%. Nu am mai avut o asemenea situație. Cum se venea la Ceaușescu așa se stă la coadă acum la Ciolacu. Mai dă-ne 5 lei, mai dă-ne 10 lei. În orice stat civilizat se face rectificare bugetară, se apelează la Parlament”, a declarat deputatul USR Emanuel Ungureanu, pentru FANATIK.