Ministrul Educației aruncă în aer modul în care se pregătesc elevii de liceu pentru facultate. „De ce să dea Bac-ul la istorie și geografie un elev care merge la medicină?”

Noile legi ale educației, pe care ministrul Sorin Cîmpeanu le-a pus în dezbatere publică miercuri și pe care le vrea adoptate de către Parlament la toamnă, schimbă fundamental examenul de Bacalaureat și implicit învățământul liceal.

Un nou examen de Bac

Noile legi ale educației, puse în dezbatere publică de către ministrul Sorin Cîmpeanu, prevăd o transformare fundamentală a examenului Bac. Ministrul a precizat că dorește ca în luna septembrie să trimită Parlamentului forma finală a acestor proiecte legislative și că spera ca parlamentarii să le voteze într-o lună și jumătate pentru ca apoi, în următoarele opt luni, să fie elaborată legislația secundară pentru ca aceste legi să fie aplicate începând cu anul școlar 2023-2024. Astfel, chiar dacă în acest moment nu vorbim de forma finală a unor legi, intenția ministerului, cel care a elaborat aceste legi, este ca din anul 2027 examenul de Bacalaureat să aibă o singură probă scrisă, sub forma unor teste grilă, care să evalueze competențele la limba română, matematică, științe, istorie, geografie și științe socio-umane.

Altfel spus, examenul de Bacalaureat devine unul mai degrabă care să testeze cunoștințele generale, având un sistem de evaluare ce se aseamănă cu examenul SAT care se dă în Statele Unite. Totuși, unii experți în educație sunt de părere că această transformare pleacă de la o premisă greșită, tocmai ideea că anii de liceu reprezintă perioada de acumulare a unor cunoștințe generale și nu deja o etapă de pre-specializare în vedea învățământului universitar.

„Liceul, cel puțin clasele a XI-a și a XII-a, reprezintă o etapă de pre-profesionalizare a copilului pentru viața de adult. Adică, în aceste ultime clase, copilul este deja decis la ce facultate să meargă, medicină, inginerie, matematică, și atunci cum să-l obligi tu, în ultimele șase luni înaintea admiterii, să învețe la matematică, geografie, istorie și ce au mai pus pe acolo când el este obsedat de materiile pentru care se pregătește la facultate. Dacă merge la medicină el învață chimie și biologie, ce treabă are el să învețe istorie și geografie?

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Cultura generală nu se stabilește după liceu, așa cum vor ei, cultura generală se stabilește la gimnaziu. După opt clase ai o cultură minimală de supraviețuire, după care o dezvolți pe profilul pe care ți-l alegi în liceu. Este și motivul pentru care avem acum toate aceste profile mate-info, științele naturii, filologie”, a declarat, pentru FANATIK, expertul în educație Ștefan Vlaston.

În opinia acestuia, originea acestei transformări se găsește în proiectul președintelui Iohannis, România Educată, proiect ce este citat pe larg în legile educaţiei, și dorința acestuia de a avea testarea competențelor elevilor într-un singur examen scris. „Păi și ce, până acum nu tot competențele erau verificate? Când dai Bacalaureatul la matematică ți se stabilesc competențele pe care le ai sau nu la matematică, și la fel la celelalte materii. Ceea ce e foarte bine, pentru că ele corespund drumului în viață pe care și l-a ales copilul. Sincer mi se pare o adevărată prostie. Apoi, cum să le ceri copiilor în 2, 3 ore să se concentreze la atâtea materii, să sară de la română la matematică, la istorie. E o tâmpenie. Și asta doar în capul lui Iohannis care a insistat pentru acest lucru”, a mai explicat Ștefan Vlaston, care a susținut că nu există nici măcar calendarul pentru adoptarea acestei legi, în trecut Parlamentul având nevoie de doi ani pentru a dezbate și vota sute de amendamente pe care o lege a educației le naște.

Iulian Cristache, președintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, a precizat că, deși asociația pe care o conduce a fost consultată la proiectul România Educată nu fost invitați să participe la elaborarea acestor proiecte de legi. Deși susține că dezbaterea fundamentală cu privire la rolul liceului și educația pe care un elev ar trebui să o primească în acești ani, acesta subliniază că un astfel de examen va schimba fundamental modul în care sunt organizate liceele, susținând că practic dispare orice logică pentru existența profilurilor separate în contextul în care elevii nu vor mai fi testați diferențial.

„Noi nu am fost consultați absolut deloc pe acest draft, elevii nu au fost consultați, sindicatele spun că nu au fost – acest draft a fost lucrat exclusiv de angajații din cadrul proiectului România Educată. Schimbarea este fundamentală, și la acest punct părerile sunt încă împărțite. Personal nu mi se pare normal ca un elev ce termină liceul la un profil mate-info intensiv să-l pui să dea Bacalaureatul la istorie și geografie. De ce a mai făcut profilul ăsta atunci? De ce mai avem profil filologic? Există riscul ca aceste materii să devină pentru ei doar conținuturi, și nu competențe. Eu mi-aș fi dorit în ultimii doi ani un trunchi comun exclusiv pentru materiile profilului ca elevii să aibă timp să se pregătească. Altfel, facem un trunchi comun, terminăm cu aceste profiluri și gata”, a declarat, pentru FANATIK, Iulian Cristache.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Schimbări fundamentale la liceu

În conferința de presă susținută miercuri, ministrul Sorin Cîmpeanu a precizat că gramatica va fi reintrodusă în noile planuri cadru de la liceu ce vor intra în vigoare din septembrie 2023. Acesta a precizat că ceea ce se dorește este ca liceul să devină o etapă de supra-specializare, asta în ciuda faptului că examenul de Bac devine unul de cultură generală.

Profesorul Ștefan Vlaston este de părere că implementarea unui astfel de model va presupune schimbarea structurii orelor de liceu, și subliniază că în contextul în care elevii se vor concentra în continuare pe materiile de profil pentru admiterea la facultate, există riscul ca acest examen să devină unul extrem de simplu.

„Nu văd cum vor implementa un astfel de examen fără să schimbe și structura orelor de liceu, pentru că cei de la uman nu fac ore de matematică. Ce fac elevii care vor să ajungă la Medicină, îi punem să învețe istorie și geografie acum? Adică riscăm să le distrugem șansele la o facultate serioasă pentru că nu au învățat geografie? Soluția, pentru ca elevii să nu pice pe capete este ca acest examen să devină unul simplu, să le dea la matematică tabla înmulțirii. Apoi universitățile serioase nu vor ține cont de acest Bac, și vor trece la examene de admitere. Vor fi afectați și elevii care vor să plece în străinătate, la facultăți acolo, unde, de exemplu, pentru facultățile tehnice trebuie să ai note bune la matematică, informatică la Bac. Ai un examen numai pe matematică unde îți verifică competențele”, a mai precizat, pentru FANATIK, Ștefan Vlaston.

Mihai Maci, lector universitar la Universitatea din Oradea, este de părere că ideea în sine din spatele acestei modificări nu este fundamental greșită și că ea va permite oprirea unui fenomen pornit din presiunile părinților, și anume dorința elevilor din anii terminali de liceu de a învăța doar la materiile de Bac. În opinia acestuia, necesitatea unui accent pe o cultură generală în anii de liceu se poate observa succesul pe care-l au în spațiul public teoriile conspiraționiste, sau modul în care se poartă dezbaterile privind unele teme importante precum vaccinurile sau 5G.

În opinia acestuia însă implementarea unui astfel de model presupune o serie de schimbări pregătitoare, în special în ceea ce privește programa școlară, modul de predare și evaluare și chiar pregătirea profesorilor, lucruri ce nu se pot rezolva într-un timp atât de scurt.

„Nu știu cum se va putea această trecere, la acest nou model, atât de rapid. Programa ca atare, felul în care se predă în școli, manualele nu sunt adaptate acestui model. În școlile noastre cunoștințele se învață separat, ele nu se pun împreună. Ca exemple concrete, la clasa a IX-a, la matematica se fac niște rudimente de logică matematică, iar în același timp, în același an, se studiază disciplina numită logică, dar nimeni nu le-a atras atenția că este vorba de aceleași lucruri în altă formulare. La fel, la geometrie se face geometria plană și baza acesteia, geometria triunghiului, în vreme ce la fizică se face mecanică, și se începe cu planul înclinat – ce ține de geometria triunghiului. Nimeni nu le-a spus că este același lucru.

E foarte dificil să dai dintr-o dată o formă de testare, menită să agrege toate cunoștințele astea atunci când tu nu le predai ca atare. Noi putem eventual să avem un Bac unde să avem o problemă de matematică standard, o problemă de chimie standard, o întrebare de biologie, una de istorie și una de geografie. Dar nu putem să avem niște cunoștințe care să lege, de exemple, presiunea arterială de o chestie care se face la fizică cu vasele comunicante, pentru că nu se studiază împreună, nu trimit una la alta. Ele se învață ca lucruri distincte. De aceea cred că este foarte greu să faci așa, peste noapte, printr-un decret o astfel de transformare. Înainte trebuie concepută o programă comună, mai multe programe după care profesorii de la aceeași școală să facă împreună dacă vor lecții. Între istorie și geografie se pot face lucruri foarte frumoase, între filosofie și română la fel”, a declarat, pentru FANATIK, expertul în Educație, Mihai Maci.

În opinia sa, cea mai grea etapă și prima unde ar fi trebuit să fie implementată această reformă o reprezintă pregătirea profesorilor, însă subliniază că în universitățile românești pregătirea inter-disciplinară a fost abandonată odată cu trecerea la sistemul Bologna, pentru că facultățile, în dorința de a păstra numărul de ore ale profesorilor de catedră, au ajuns să se supra-specializeze, adică exact efectul opus celui dorit de acest sistem. În aceste condiții, pregătirea interdisciplinară a profesorilor va fi cu atât mai dificil de făcut.

„La noi s-a mai discutat această problematică, a grupurilor de materii, științele pământului, științele vieții – sigur, ar fi foarte util, datorită faptului că, e un lucru banal, cunoașterea reală nu are granițele teoretice pe care le impunem noi disciplinelor, e foarte bine să fie așa, însă pentru acest lucru trebuie pregătiți profesorii. De exemplu, în clasele finale, fiica mea, care a făcut un profil de filologie, nu mai făcea materiile științifice – avea o materie ce se chema simplu Științe. Manualul era fascinant, era mai reușit decât cele de la real, însă partea proastă era că nu se făcea, profesoara de fizică nu se pricepea și la genetică și la alte astfel de domenii.

Deci înainte de toate acest lucru înseamnă că trebuie să pregătim profesorii pentru această treabă, el însuși trebuie să vadă lucrurile interdisciplinar. Însă este exact opusul a ceea ce s-a întâmplat la noi în învățământul universitar, unde paradoxal, odată cu trecerea la sistemul Bologna, noi ne-am ultra-specializat în cei trei ani și au fost tăiate conexiunile cu celelalte domenii ale cunoașterii. Deci este și mai dificil acum să formeze asemenea profesori.

Deci pentru trecerea la acest nou model trebuie să avem o serie de schimbări importante în aval, formarea profesorilor, felul în care profesorii formulează subiecte și evaluează pentru acest tip de Bac, felul în care este gândită curicula, felul în care se fac orele. Nu știu dacă putem face toate aceste lucruri în trei sau patru ani”, a mai precizat, pentru FANATIK, lectorul universitar Mihai Maci.

România, după modelul american

Fostul ministru al educației, profesorul Mircea Dumitru, este de părere că această schimbare propusă se face după un model ce există în Statele Unite, cunoscutele teste SAT, Scholastic Assessment Test, dar și în unele state europene la nivelul pre-universitar. În opinia sa, este de așteptat ca o astfel de transformare profundă să aibă nevoie de momente de ajustare însă, la fel ca Mihai Maci, subliniază că în țara noastră profesorii nu sunt pregătiți să predea materiile după un model interdisciplinar.

„Astfel de schimbări majore, schimbări care se doresc a fi schimbări structurale, de reformă adâncă, pot să provoace o perturbare a sistemului. E normal să se întâmple așa, pentru că sistemul a funcționat după alți parametri, într-o altă logică, și, prin urmare, ne așteptăm ca pentru o perioadă de timp, poate 3 ani, poate 5, să existe un moment de ajustare care să fie însoțit de o confuzie instituțională, de anumite rateuri care se vor produce.

Dacă ne uităm din perspectiva instrumentului de evaluare, care sunt aceste teste finale pentru Bacalaureat, atunci ceea ce pot să spun, la o primă impresie, este că ele sunt în acord cu felul în care se fac astfel de evaluări și în alte sisteme preuniversitare din Europa sau Statele Unite, unde testele au acest caracter mai comprehensiv. Adică sunt teste de competență generală, pentru limba națională, matematică sau competențe digitale, la care se adaugă teste specifice, care ar corespunde filierelor noastre, real, umanist, vocațional. Deci, din această perspectivă, propunerile sunt în acord cu un trend internațional”, a declarat, pentru FANATIK, Mircea Dumitru.

Potrivit acestuia, pentru sistemul educațional din România ar putea fi nevoie de până la zece ani până să reușească să integreze complet o astfel de transformare majoră și susține că vor fi necesare evaluări periodice pentru a vedea dacă nu cumva rezultatele acestui proces ne duc într-un punct mai rău decât cel actual.

„Dacă avem în momentul de față capacitatea de a gestiona sistemul prin modalități inter-disciplinare de a preda științele, și acesta este un punct extrem de important, ceea ce se întâmplă în alte țări – există manuale de Științe, nu manuale de fizică, chimie, bilogie. Aceasta este o problemă foarte serioasă, pentru că este posibil ca în momentul de față să nu avem oameni care să fie pregătiți să abordeze în această manieră interdisciplinară pentru că profesorii nu au fost pregătiți în acest fel în universitățile din România.

De aceea anticipez că va fi o perioadă de 5 până la 10 ani în care lucrurile vor trebui ajustate, oamenii vor trebui să se ajusteze la un sistem cu totul nou, și acest lucru va crea foarte multă confuzie, foarte multă destabilizare a sistemului și, prin urmare, și frustrare a unora dintre actorii principali din sistem, în primul rând copiii, părinții copiilor, și nu în ultimul rând, profesorii, inspectorii și directorii de școli. Cred însă că va trebui făcută o evaluare după o perioadă mai scurtă de timp pentru a vedea care sunt datele. Dacă rezultatele acestei schimbări nu vor fi cele pe care le anticipăm, atunci vor trebui făcute niște corecturi la timp, pentru că atunci procentele rateului școlar vor fi și mai accentuate”, a mai precizat, pentru FANATIK, Mircea Dumitru.

Potrivit fostului ministru al educației susține că în România profesorii nu au fost învățați să predea în maniera interdisciplinară în gimnaziu sau la liceu și că în momentul de față nu există în universitatea românească un program de formare a profesorilor după acest model, motiv pentru care „vor trece mulți ani până când se vor vedea rezultatele acestei legi”, în cazul în care ea se impune în această formă.

Pe de altă parte, fostul ministru susține că una din hibele majore pe care actualul sistem de evaluare a provocat-o este specializarea elevilor încă din liceu și uneori chiar și din gimnaziu. În opinia sa, presiunea rațională de altfel, din partea părinților ca elevii în clasele terminale să se concentreze doar pe materiile de Bac este dăunătoare formării acestora.

„După felul în care sunt făcute acum examenele, și de Bacalaureat și de admitere la facultăți, părinții, care doresc fără doar și poate ce e mai bine pentru copiii lor, sunt foarte raționali și insistă asupra nevoii ca în clasa a XI-a, a XII-a, copiii să se pregătească doar la materiile care vor fi testate pentru ciclul următor. Adică pentru Bacalaureat, ca o sinteză a evaluării din liceu, și în primul rând pentru ciclul următor, ciclul universitar unde te duci la o anumită disciplină, te duci la matematică, la medicină. Dar, pentru formarea unui tânăr, această specializare foarte timpurie, de la începutul liceului uneori sau chiar din gimnaziu, este cât se poate de dăunătoare pentru o formare intelectuală, morală, cetățenească care trebuie să fie integrală. Specializarea trebuie să se facă în facultate, și în special în programele de master și doctorat.

Deci vor trebui să fie făcute ajustări și la nivelul admiterii în facultăți, care să țină seama de această pregătire interdisciplinară la liceu. Și în Statele Unite, acolo unde admiterea se bazează pe scorurile de la SAT, testul final de Bacalaureat în maniera americană, admiterea e foarte serioasă, bine concepută, dar ea nu este pasul cel mai dificil. E mai greu după aceea să treci de anul I, de anul II, să ajungi la master, doctorat. În mod paradoxal, cel mai greu în România este să intri la o facultate, în timp ce după aceea examenele ulterioare nu mai sunt atât de dificile. La noi a rămas această idee, ce nu este foarte productivă, ca examenele să fie foarte dificile la nivelul de bază, Bac și admitere, când ar trebui să fie dificile examenele de triere și selecție, master, doctorat”, a subliniat profesorul Mircea Dumitru.