Ministrul finanțelor se laudă că reforma pensiilor speciale a fost deja realizată. Economist: „E o inginerie financiară. Toată lumea a sărăcit”

Mult așteptata reformă a pensiilor speciale, obiectiv asumat de România prin PNRR, a fost pusă la îndoială de către ministrul PSD al finanțelor, care a susținut că scopul acestei reforme a fost deja atins prin politicile economice.

Obiectivele reformei pensiilor speciale, deja atins

Ministrul Adrian Câciu a susținut într-un interviu recent că obiectivul reducerii cheltuielilor cu pensiile speciale a fost atins deja în condițiile în care procentul din PIB alocat acestora a scăzut constant în ultimii trei ani. Acesta a precizat că pensiile speciale reprezintă în acest moment doar 0,8% din PIB, adică puți peste 12 miliarde de lei, dintre care aproape 11 miliarde sunt doar pensiile militarilor.

„Sunt 12 miliarde de lei, dar această pondere a cheltuielilor cu pensiile speciale scade de 3 ani de zile. În 2020 aveam 0,96% din PIB, apoi 0,93 % în 2021, 0,84% în 2022, iar anul acesta închidem cu 0,78%”, a declarat Adrian Câciu, care a precizat că în acest context ideea de reformă a acestor pensii e mai mult o ipocrizie politică. „Sunt 12 miliarde de lei, dar această pondere a cheltuielilor cu pensiile speciale scade de 3 ani de zile. În 2020 aveam 0,96% din PIB, apoi 0,93 % în 2021, 0,84% în 2022, iar anul acesta închidem cu 0,78%”, a subliniat acesta.

Economiștii sunt de părere că declarațiile ministrului de finanțe sunt eronate din mai multe puncte de vedere. Aceștia subliniază că unul din motivele fundamentale pentru această reformă ține de principiul echității, prin care să nu mai existe categorii speciale cu pensii de serviciu, și ca toate pensiile din sistemul public să aibă la bază principiul contributivității. Mai mult, aceștia susțin că și dacă luăm ca atare poziția exprimată de ministrul Adrian Câciu, reducerea procentului alocat pensiilor speciale s-a realizat doar printr-o „inginerie financiară” – prin creșterea artificială a PIB-ului odată cu valul inflaționist.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Profesorul de economie Cristian Păun susține, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că o astfel de soluție la problema pensiilor e ca și cum „ai ”soluționa” șomajul prin emigrație, izgonindu-ți semenii din țară spre meleaguri mai prospere și mai prietenoase”. Mai mult, profesorul Bogdan Glăvan susține că această scădere este doar temporară și că ceea ce a reușit actuala guvernare a fost să reducă puterea de cumpărare a tuturor pensiilor, nu doar a celor speciale.

„Scăderea cheltuielilor cu pensiile speciale, de care vorbește ministrul de finanțe, nu se referă doar la această categorie de pensii, ci a avut loc o scădere generală a cheltuielilor cu pensiile, asta pentru că prin inflație PIB-ul României a crescut foarte mult. Este o inginerie financiară. PIB-ul crește foarte mult, cheltuiala cu pensiile devine mai mică. Sau, altfel spus, pensiile au fost tăiate prin inflație.

Puterea lor de cumpărare a scăzut din cauza inflației, și mă refer la toate pensiile. De aici ce să înțelegem, dacă luăm de bun ce spune ministrul de finanțe, că am făcut și reforma pensiilor de stat? Adică le-am tăiat și pe acestea? Pentru că asta ne spune de fapt, că a tăiat pensiile speciale, iar eu vă spun că le-a tăiat și pe celelalte cu această ocazie, pentru că toate au scăzut ca pondere în PIB”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

Reforma pensiilor speciale rămâne o necesitate

Potrivit acestuia, reforma sistemului public de pensii rămâne necesară atât în ceea ce privește echitatea, eliminarea categoriilor speciale, dar și în ceea ce privește povara bugetară, care nu poate decât să crească în viitor în condițiile în care dinamica demografică ne arată că numărul pensionarilor va crește în ritm accelerat odată cu ieșirea la pensie a generației decrețeilor.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„Această scădere este, bineînțeles, de moment – și tocmai asta e problema. E doar temporară din două motive: în primul rând e cel demografic și al doilea ține de faptul că nicio politică, care afectează în mod artificial și nedemocratic pensiile și salariile nu are cum să fie sustenabilă pe termen lung. În momentul în care așteptările oamenilor se schimbă ele devin așteptări inflaționiste, și lumea va reacționa în acest sens din punct de vedere electoral la vot.

Astfel, la următorul ciclu politic, sau înaintea lui, pentru a câștiga alegerile, partidele vor promite sau vor implementa creșteri de pensii – deci această scădere forțată, ascunsă nu este sustenabilă. Nu a fost o scădere convenită democratic”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

Mai mult, acesta subliniază că autoritățile statului au avut o politică economică prin care au acționat lent sau deloc în a stăvili valul inflaționist, cauzat în principal de scumpirile la energie, sector unde statul deține principalele companii producătoare și deci a fost principalul beneficiar al acestor scumpiri. FANATIK a scris pe larg despre problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii în contextul presiunii demografice, iar profesorul Bogdan Glăvan subliniază că aceste probleme sunt bine cunoscute atât în România cât și peste granițe, ceea ce înseamnă că statul să cheltuie chibzuit acești bani.

„Ministerul finanțelor ne spune că problema nu există, cheltuială cu pensiile scade, asta când este de notorietate, toată lumea, și din afara României, știe că pensia de stat, indiferent de natura ei va fi din ce în ce mai mică pe viitor, tocmai pentru că statul nu are resurse. Fără a fi atent cum sunt cheltuite aceste fonduri, statul va fi tentat să pună noi și noi impozite, ceea ce vedem că se și întâmplă. Dacă România nu are nicio problemă și nu are nevoie să facă vreo reformă, atunci înseamnă că ar trebui să scădem impozitele”, a mai precizat profesorul Bogdan Glăvan.

Reforma pensiilor speciale, piatra de încercare a coaliției PNL-PSD

Ministrul muncii, Marius Budăi a declarat zilele trecute că jalonul pensiilor speciale nu vizează cererea de plată nr.2 – suspendată în acest moment de către Comisia Europeană pentru nereguli privind legea avertizorilor de integritate – ci următoarea cerere, ceea ce înseamnă că până la vara actuala coaliție trebuie să vină cu o lege de reformă.

Actuala coaliție are un proiect de reformă al pensiilor, însă acesta este blocat la Comisia de buget-finanțe a Senatului, unde se așteaptă o poziție din partea Guvernului după ce autoritățile române au primit raportul Băncii Mondiale cu scenariile ce pot fi adoptate pentru eliminarea/ reducerea pensiilor speciale și eliminarea posibilităților de a abuza de sistemul de pensii de serviciu.

Potrivit Băncii Mondiale, autoritățile române au la dispoziție patru scenarii pentru reforma pensiilor speciale, scenarii care merg pe eliminarea acestora pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea necesară, un al doilea scenariu ce propune înghețarea tuturor acestor pensii ce ar duce la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câștigate sau introducerea unui nou plafon pentru cei nou intrați în sistem. Un al patrulea scenariu ar viza o reformă a pensiilor de serviciu pentru toți beneficiarii.

În urmă cu cinci zile Marcel Ciolacu a fost întrebat despre ce se va întâmpla cu pensiile militarilor, liderul PSD menținându0și poziția că aceste pensii nu intră la categoria pensiilor speciale și că autoritățile așteaptă acum raportul Băncii Mondiale pentru a avansa cu legea în Parlament. „În acest moment, pentru mine și pentru PSD, prioritatea numărul unu este să închidem odată și pentru totdeauna discuția în ceea ce privește pensiile speciale, dar repet: Pensiile militarilor sunt pensii ocupaționale. Nu sunt pensii speciale”, a spus Marcel Ciolacu care a precizat că social-democrații încă studiază raportul Băncii Mondiale care vine cu recomandări și pentru reforma pensiilor militarilor.

Economiștii liberali subliniază că necesitatea reformării/ eliminării sistemului de pensii speciale are la bază respectarea principiului echității, unde unele categorii de angajați nu pot beneficia de un astfel de privilegiu.

„Problema este cu natura acestor pensii. Ele sunt un privilegiu obținut și apărat cu cerbicie în timp de către anumite categorii profesionale, cu ajutorul clasei politice. În schimbul lor, politicienii s-au ales cu votul entuziast al acestor privilegiați, care la fiecare votare s-au asigurat că privilegiul lor va fi păzit cu strășnicie și că orice reformă va fi urgent pusă în sertar.

Aceste pensii, prin natura lor, sunt nedrepte pentru cel care nu poate fi special, pentru cel de rând. Pentru sectorul privat mai ales, cel mai lipsit de privilegii dintre toate sectoarele”, este de părere economistul Cristian Păun.

La rândul său, economistul Bogdan Glăvan susține că setul de privilegii de care beneficiază aceste categorii speciale, precum pensionarea timpurie, reprezintă o nedreptate ce nu poate fi justificată prin natura „specială” a respectivelor profesii.

„Nicăieri în lumea civilizată nu există acest obicei al pensionării la vârsta de 45 de ani, și sunt persoane care au ieșit și la 38, 39 de ani. Principiul general este că prestezi o profesie până în momentul în care nu mai poți face lucrul acesta – și suntem de acord că un militar nu poate să fie pe front la 60 de ani – dar asta nu înseamnă că nu poate munci în altă profesie până la 65 de ani, la fel ca toți ceilalți oameni care-și schimbă jobul de nenumărate ori de-a lungul carierei.

Faptul că tu nu mai poți să profesezi o anumită meserie dincolo de o anumită vârstă nu are nicio legătură cu stabilirea unei pensii speciale. De asemenea, faptul că profesia ta constă în a împărți dreptatea, și beneficiezi de niște garanții pentru asta, nu are nicio legătură cu pensia specială. Tu trebuie să fii remunerat adecvat pentru a se acoperi riscul meseriei respective, și vedem că lucrul acesta se întâmplă în România chiar cu supra-măsură, dar pensia este cu totul altceva – este un venit pe care-l primim atunci când nu mai putem munci, iar criteriul trebuie să fie uniform în economie și nu dubla măsură”, a mai precizat economistul Bogdan Glăvan, pentru FANATIK.