News

Minorii de peste 16 ani ar putea călători neînsoțiți în străinătate. Care sunt șansele de adoptare a proiectului

La Senat a fost depus un proiect de lege prin care minorii care au împlinit 16 ani nu vor mai avea nevoie de însoțitor pentru a călători în străinătate.
25.10.2022 | 16:28
Minorii de peste 16 ani ar putea calatori neinsotiti in strainatate Care sunt sansele de adoptare a proiectului
Adolescenții de peste 16 ani vor putea pleca în străinătate cu acordul scris al părinților Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Pe viitor adolescenții care au împlinit 16 ani vor putea călători și singuri peste hotare în cazul adoptării unui proiect de lege care tocmai a fost depus la Senat. În momentul de față, legea din România este destul de restrictivă prin comparație cu alte state ale Uniunii Europene, minorii, indiferent de vârstă, neputând părăsi țara decât dacă sunt însoțiți de un adult.

Călătoriile adolescenților minori, permise cu acordul părinților

Proiectul constă într-o modificare a Legii 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate și prevede ca, odată ce un tânăr a împlinit 16 ani, să poată părăsi teritoriul națională fără însoțitor, însă trebuie să prezinte la graniță un document suplimentar care nu este solicitat adulților.

ADVERTISEMENT

Este vorba de o declaraţie notarială a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei.

Proiectul aparține senatorului liberal Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, acest obținând susținere largă din partea colegilor săi parlamentari din două partide ale coaliției, PNL și UDMR. Astfel, 88 de parlamentari ai celor două formațiuni și-au pus semnătura pe proiect în calitate de susținători. În aceste condiții, este foarte probabil ca inițiativa legislativă să fie adoptată.

ADVERTISEMENT

Autorul proiectului susține că, la vârsta de 16 ani, un adolescent este suficient de matur pentru a-și purta de grijă. Niculescu-Țâgârlaș invocă și faptul că Senatul a adoptat deja proiectul care le va permite tinerilor care au împlinit această vârstă să voteze la alegerile europarlamentare, proiect care urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților care este forul decizional.

Un drept în plus pentru tinerii trecuți de 16 ani

De asemenea, România are deja acte normative în vigoare care acordă unui adolescent drepturi similare celor pentru adulți. De exemplu, Codul Muncii prevede că un tânăr are capacitatea de a munci de la 16 ani, iar Codul Penal prevede această vârstă drept cea minimă pentru consimțământul sexual.  Tot la 16 ani, dacă părinții sau tutorele își dau acordul, un tânăr se poate căsători, iar în cazuri temeinice, o instanță poate dispune ca unui adolescent de 16 ani să i se acorde capacitatea deplină de exercițiu.

ADVERTISEMENT

La nivelul Uniunii Europene nu există norme cu privire la călătoria în străinătate a minorilor, astfel că statele membre au dreptul să-și stabilească singure regulile. Astfel Spania, Franța și Irlanda au deja în vigoare prevederi similare cu cele propuse de către PNL și UDMR. Este de menționat și cazul Belgiei, unde minorii pot călători neînsoțiți cu avionul încă de la 12 ani, dacă prezintă un document care atestă acordul parental.

Este evident un flux de adolescenți minori care traversează frontierele statului cu scopul de a studia în străinătate sau de a se reuni cu familia și aceștia au nevoie de un regim mai relaxat de circulație în acord cu nevoile lor. De asemenea, sunt minori peste 16 ani care, în cazul părinților divorțați, au unul dintre părinți stabiliți în străinătate și, pentru menținerea relațiilor personale, efectueză călătoria în străinătate”, se spune în expunerea de motive.

ADVERTISEMENT

În cazul acestui proiect de lege, prima Cameră sesizată este Senatul, urmând ca votul decisiv să fie cel din Camera Deputaților.

ADVERTISEMENT