Minoritățile naționale, „puse la respect” printr-un proiect de lege al AUR. Omagiu forțat pentru populația majoritară

Senatorul Gheorghe-Adrian Cătană (AUR) a depus la Parlament un proiect de lege prin care este instituită Ziua respectării națiunii române de către minoritățile etnice pe 24 noiembrie. Ziua aleasă întrucât este data de naștere a revoluționarului pașoptist Stephan Ludwig Roth, dat ca exemplu de minoritar „respectuos” față de populația majoritară.

Minoritățile naționale, puse să ne omagieze o dată pe an

„Se instituie ziua de 24 noiembrie ca Ziua Stephan Ludwig Roth – Ziua Respectării Națiunii Române de către Minoritățile Etnice”, prevede primul articol al proiectului de lege. Stephan Ludwig Roth (24 noiembrie 1796 – 11 mai 1849) a fost un pastor sas care a militar în timpul Revoluției din 1848 pentru instituirea egalității între toate națiunile din Transilvania, inclusiv prin acordarea statutului de limbă oficială limbii române, alături de maghiară și germană. În 1849, Roth a fost condamnat la moarte și executat de către armata revoluționarilor maghiari.

„O caracteristică esențială a martirului și patriotului Stephan Ludwig Roth a constat în faptul că a fost un apărător al identității românești față de politicile de asimilare care erau puse în aplicare la acel moment în Transilvania”, susține senatorul Cătană în expunerea de motive.

Deși activitatea pastorului Roth în slujba idealului unei Transilvanii în care toate etniile să-și aibă drepturile respectate, desemnarea zilei sale de naștere drept „Ziua Respectării Națiunii Române de către Minoritățile Etnice” ridică unele probleme. În primul rând, ar rezulta că, în afară de ziua de 24 noiembrie, minoritățile naționale nu i-ar respecta pe români. Apoi nu se spune ce ar trebui să facă minoritarii în această zi ca să-și arate respectul față de nația română.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

O altă problemă este legată de modul în care a fost formulat articolul 2 al proiectului de lege: „Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, precum și autoritățile administrației publice locale aflate în subordinea sau coordonarea acestora organizează sau sprijină logistic și material manifestările culturale, artistice sau educaționale dedicate zilei naționale prevăzute la articolul 1.”

Iubirea sufocantă a majorității pentru conlocuitori

Din formulare reiese că instituțiile menționate vor fi obligate să organizeze acest tip de evenimente, cu cheltuiala aferentă. Parlamentul a adoptat zeci de zile aniversare, de toate tipurile – Ziua Olteniei, Ziua Biciclistului, Ziua Tratatului de la Trianon ș.a.m.d. – însă organizarea de evenimente de celebrare de către instituțiile statului este opțională, formularea standard fiind „pot să organizeze”.

În schimb, în proiectul lui Cătană, formularea este imperativă, astfel că, în eventualitatea adoptării, orice primărie va fi obligată să organizeze un eveniment pe tema asta, indiferent dacă în localitate sunt minoritari sau nu, ori dacă sunt respectuoși sau ba.

Nu este prima dată când pe agenda Parlamentului ajung proiecte de lege concepute special pentru a inflama spiritele exploatând cartea naționalismului. Un alt exemplu este adoptarea legii prin care era instituită Ziua Tratatului de la Trianon pe 4 iunie, pentru a celebra data semnării acestui tratat, 4 iunie 1920, când au fost confirmate legal pierderile teritoriale ale Ungariei după Primul Război Mondial.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Proiectul a fost adoptat în 2020, când se împlineau 100 de ani de la semnare, motiv de jelanie printre naționaliștii ungari care încă suspină după monarhia chezaro-crăiască și de bucurie printre omologii lor români care s-au gândit să le dea cu tifla celor de la Budapesta.

De asemenea, un alt parlamentar AUR, deputatul Mircia Chelaru, a depus un proiect de lege, neadoptat încă, care viza ceremoniile legate de Ziua Drapelului Național. Proiectul era făcut în așa fel, încât pe lângă milităria generalizată pentru toți participanții, inclusiv pentru elevii aduși cu forța din vacanță, toți primarii să fie obligați să pupe drapelul, în caz contrar riscând amenda și chiar urmărirea penală pentru abuz în serviciu. Prevederea nu era izvorâtă doar dintr-o dragoste nețărmurită față de culorile naționale, fiind și o modalitate de a se asigura că toți primarii din Ținutul Secuiesc vor pupa steagul românesc măcar o dată pe an.