Miza bombelor cu dispersie trimise de SUA în Ucraina. România nu a semnat convenția de interzicere a acestor arme. Reacția Rusiei

Livrările de bombe cu dispersie în Ucraina, decise de SUA, a fost primite cu răceală de aliații Washingtonului din Europa, reacțiile oscilând între dezaprobare și tăcere. Nu toate țările UE au semnat Convenția de la Oslo privind interzicerea bombelor cu dispersie. Acesta este cazul Greciei, Poloniei, Estoniei, Letoniei dar și României, potrivit informațiilor NATO.

Biden: „A fost o decizie foarte dificilă pentru mine”

Săptămâna trecută, Statele Unite au anunțat că vor furniza Kievului muniții cu dispersie în cadrul războiului dus împotriva invadatorului rus. Aceste arme au particularitatea că ucid fără discriminare și sunt interzise în multe țări, în special în Europa. „A fost o decizie foarte dificilă pentru mine”, a declarat președintele american Joe Biden, adăugând că a discutat în prealabil cu țările aliate și cu Congresul american. El a adăugat că „mi-a luat mult timp ca să fiu convins să o fac”, justificând decizia sa pe fondul lipsei de muniții în armata ucraineană.

Decizia, criticată de congresmeni

Numeroși congresmeni, inclusiv democrați, și-au exprimat opoziția față de trimiterea acestor arme. „În calitate de susținător al politicii administrației Biden în Ucraina, trebuie să afirm în termenii cei mai fermi opoziția mea absolută față de transferul de muniții cu dispersie de către Statele Unite”, a postat, de exemplu, congresmenul Betty McCollum pe Twitter.

Rusia amenință, aliații SUA tac sau dezaprobă

Dar decizia lui Biden a redeschis o veche dezbatere privind riscurile pentru populația civilă care le presupun aceste arme. Întâi, previzibil, Rusia a amenințat furibund că această decizie americană aduce „omenirea mai aproape de un nou război mondial”. Și că, prin utilizarea bombelor cu dispersie, SUA devine părtașă „la crime de război”. Dar și marile capitale europene s-au distanțat rapid de decizia de la Washington, scrie Euronews.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a comentat vineri decizia SUA. „Spre deosebire de Germania, SUA și Ucraina nu au semnat Convenția de la Oslo privind munițiile cu dispersie. Suntem convinși că prietenii noștri americani nu au luat această decizie cu ușurință atunci când au decis să livreze munițiile corespunzătoare”.

Și peste Canalul Mânecii, anunțul americanilor a fost primit cu destulă răceală. Marea Britanie se opune utilizării munițiilor cu dispersie, a declarat sâmbătă premierul britanic Rishi Sunak, argumentând că țara sa este, de asemenea, semnatară a Convenției de la Oslo. Margarita Robles, ministrul spaniol al Apărării, a fost și mai fermă: „Spania, pe baza angajamentului ferm pe care îl are cu Ucraina, are, de asemenea, un angajament ferm că anumite arme și bombe nu pot fi livrate sub nici o formă”.

Cinci țări UE nu au semnat Convenția de la Oslo

Deși Franța nu a reacționat (încă) în mod oficial, Parisul a fost întotdeauna, din punct de vedere istoric, în prima linie a luptei împotriva acestui tip de armă deosebit de denigrată. Un argument împărtășit de marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene. Dar nu de toate. Potrivit site-ului ONU  care centralizează țările care au semnat tratate internaționale, cinci țări din UE nu au semnat Convenția de la Oslo. Este vorba despre Grecia, Polonia, Estonia, Letonia și România.

Oricum ar fi, este posibil ca dezbaterea privind bombele cu dispersie să revină, într-un fel sau altul, la summitul NATO din 11 și 12 iulie. În cadrul Alianței, mai mult de două treimi dintre membrii săi s-au angajat să interzică acest tip de muniție. La nivel mondial, peste 120 de țări au semnat Convenția de la Olso, care interzice utilizarea bombelor cu dispersie. Toți semnatarii au convenit să nu utilizeze, să producă, să transfere sau să stocheze aceste arme și să le elimine după utilizare.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

„Este probabil ca Putin să recurgă la arme nucleare tactice”

Statele Unite, Rusia și Ucraina se numără și ele printre țările care nu au semnat acest tratat internațional. Bombele cu dispersie au particularitatea de a împrăștia o multitudine de explozibili de mici dimensiuni, fără precizie și pe suprafețe mari, provocând pagube foarte mari. Potrivit lui Patrick Martin-Genier, specialist în relații internaționale, Statele Unite și Ucraina au optat pentru „calea ușoară”, întrucât nu exista o alternativă pe termen scurt în fața penuriei de muniții în rândul forțelor Kievului.

„Dar există riscul unei escaladări”, avertizează expertul. Munițiile cu dispersie amenință să provoace pierderi majore în armata rusă, care folosește ea însăși aceste bombe împotriva Ucrainei. Pentru a depăși această dificultate, „este probabil ca Putin să recurgă la arme nucleare tactice”.

Bombe cu dispersie: 97% din victime sunt civili, 66% sunt copii

Până la 40% din explozibilii din aceste bombe nu se declanșează la impact. Împrăștiați, ei devin adevărate mine pentru armata, atât rusă, cât și ucraineană, și mai ales pentru civili. „Munițiile cu dispersie sunt printre cele mai periculoase arme pentru civili. Ele sunt, prin natura lor, nediscriminatorii și reprezintă un risc grav pentru civili, deoarece pot face victime mult timp după încheierea conflictului”, denunță ONG-ul Handicap International într-un comunicat de presă.

Potrivit Landmine&Cluster Munition Monitor, civilii reprezintă 97% dintre victimele acestor arme, iar 66% dintre acestea sunt copii. De asemenea, deminarea zonelor unde s-au folosit bombe cu dispersie poate dura mai multe decenii. Munițiile cu dispersie sunt criticate de ONG-uri. Încă din luna februarie a acestui an, Amnesty International a denunțat utilizarea acestui arsenal, aparent de către forțele ruse, în care au fost uciși civili.

Pe agenda summit-ului NATO

Utilizarea acestor arme este criticată și de o parte a comunității internaționale. Un total de 123 de țări au semnat în 2008 Tratatul de la Oslo – cunoscut și sub numele de Convenția privind munițiile cu dispersie – care interzice total utilizarea, fabricarea, comerțul și stocarea acestei categorii de arme. În preambulul său, Convenția din 2008 afirmă că munițiile cu dispersie „ucid sau mutilează civili (…), împiedică dezvoltarea economică și socială (…), întârzie sau împiedică întoarcerea refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării (…) și au alte consecințe grave care pot persista timp de mulți ani după utilizare”. Decizia de a trimite aceste bombe Ucrainei se va afla probabil în centrul discuțiilor la summit-ul NATO de la Vilnius, în Lituania.

Modelul american, compatibil cu artileria Ucrainei din țările NATO

Bombele cu dispersie (dual-purpose improved conventional munitions, ou DPICMS) sunt rachete, proiectile de artilerie și alte proiectile lansate de vehicule blindate, tunuri sau lansate în timpul atacurilor aeriene. Aceste arme sunt similare munițiilor convenționale, cu excepția faptului că aruncă în aer între câteva zeci și câteva sute de mini-bombe neghidate, cu o greutate de mai puțin de 20 de kilograme fiecare, pe o suprafață de câteva sute de metri pătrați.

Modelul pe care Statele Unite îl vor furniza Ucrainei este M864, un proiectil de artilerie de 155 mm de fabricație americană, cu 88 de mini-bombe care se răspândesc pe o suprafață de 5 kilometri pătrați. Aceste proiectile sunt compatibile cu artileria furnizată Ucrainei de țările NATO, care are o rază de acțiune de până la 20 de kilometri. Washington susține că proiectilele  M864 au o rată de eșec cuprinsă între 2% și 4%. De asemenea, ele pot fi identificate după culoarea galbenă, pentru a se proteja populația împotriva lor și pentru a le recupera după luptă. Dar risc zero nu există, afirmă criticii.

Miza bombelor cu dispersie pentru Kiev

Americanii dispun de stocuri mari de bombe cu dispersie. O lege interzice exportul acestora, dar îi permite președintelui să facă acest lucru dacă este în joc interesul național, așa cum a făcut Joe Biden pentru a ajuta Ucraina să accelereze o contraofensivă îngreunată de lipsa de muniție. Pentru Ucraina, utilizarea acestor muniții are mai multe avantaje. Cu o singură lovitură, acestea pot lovi mai multe ținte pe o suprafață mare. Ele pot bloca o coloană de vehicule blindate dintr-o singură lovitură și pot neutraliza soldații din mai multe tranșee săpate în zigzag, care ar necesita altfel zeci de obuze convenționale.

Bombele cu fragmentare vor fi folosite și pentru a curăța câmpurile minate de armata rusă. Prin bombardarea acestor zone, mini-bombele și minele vor exploda împreună, curățând terenul. Ucraina dispune de foarte puține mijloace de deminare, în general roboți sau tancuri modificate cu dispozitive agricole pentru a răscoli pământul și a aduce minele la suprafață. Bombele cu dispersie sunt, de asemenea, o modalitate de a face față penuriei de muniții convenționale pe care țările aliate întâmpină dificultăți să le furnizeze, atât din motive bugetare, cât și industriale. De asemenea, ele pot fi folosite pentru a acoperi golul până la sosirea avioanelor de luptă F-16 și până la instruirea piloților.

ONU acuză Rusia că le-a folosit deja

Kievul s-a angajat să respecte o doctrină de utilizare a acestor arme. Ele vor fi folosite doar în teritoriile ocupate și în special pentru deminare, niciodată în orașe dar în zonele ocupate de armata rusă. Se va ține un registru pentru a înregistra focurile trase și pentru a deminarea acestor zone, în momentul încheierii conflictului. Se va întocmi și un raport al fiecărui tir pentru țările aliate ale Ucrainei. Rusia este acuzată că a folosit deja bombe cu dispersie în Ucraina în mai multe rânduri. Un raport al Organizației Națiunilor Unite publicat în mai 2022 a afirmat că forțele rusești au folosit acest earme în zone populate, în special în mai multe cartiere din Harkov, ucigând 9 civili și rănind alți 37.