Miza escaladării tensiunilor Turcia-Grecia. Încearcă Erdogan să fabrice o criză înaintea alegerilor de anul viitor?

Președintele Turciei a sugerat că trupele “ar putea sosi brusc într-o noapte” în Grecia. Cu o inflație galopantă și o liră care se scufundă, o criză fabricată ar putea fi exact ceea ce îi trebuie înaintea alegerilor de anul viitor.

Miza escaladării tensiunilor Turcia-Grecia

Zilele trecute, la un dineu cu ușile închise la Praga, premierul grec Kyriakos Mitsotakis se adresa celor 44 de lideri europeni, când președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a întrerupt și a început o confruntare cu strigăte.

Înainte de a ieși din sală, Erdogan l-a acuzat pe Mitsotakis de neseriozitate în ceea ce privește soluționarea disputelor din estul Mării Egee și a criticat Uniunea Europeană pentru că a luat partea membrilor săi, Grecia și Cipru, potrivit declarațiilor unui diplomat european și altor doi înalți oficiali europeni care au fost prezenți, citate de The New York Times.

În timp ce ceilalți, uimiți și enervați, își terminau cina, Erdogan a tunat și a fulgerat la o conferință de presă împotriva Greciei și a amenințat cu invazia. “S-ar putea să ajungem brusc într-o noapte”, a spus el. Când un reporter a întrebat dacă asta înseamnă că va ataca Grecia, președintele turc a spus: “De fapt, ați înțeles”.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Ieșirea a fost doar cea mai recentă din partea lui Erdogan. În timp ce se confruntă cu dificultăți politice și economice din ce în ce mai mari înainte de alegerile de anul viitor, el a intensificat amenințările la adresa aliatului său NATO încă din vară, folosind un limbaj caracteristic în mod normal susținătorilor războiului și ultranaționaliștilor.

Deși puțini diplomați sau analiști prezic un război, există un sentiment tot mai puternic în rândul diplomaților europeni că un Erdogan amenințat politic este din ce în ce mai periculos pentru vecinii săi și că se pot întâmpla accidente.

Erdogan are nevoie de criză pentru a-și consolida poziția șubredă pe plan intern, după aproape 20 de ani la putere, a declarat un diplomat specializat în Turcia, care a solicitat anonimatul. Și dacă nu i se oferă una, a spus diplomatul, el poate crea una.

Erdogan, un aliat incomod și imprevizibil pentru partenerii din NATO

Tensiunile crescânde dintre Grecia și Turcia, ambele membre NATO, amenință acum să adauge o nouă dimensiune dificilă eforturilor Europei de a-și menține unitatea în fața războiului Rusiei din Ucraina și a consecințelor economice acumulate de acesta.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Deja, Erdogan s-a transformat într-un aliat incomod și imprevizibil pentru partenerii săi din NATO. Provocările sale economice și dorința de a sculpta o sferă de securitate stabilă pentru Turcia într-o vecinătate dură l-au împins tot mai aproape de președintele rus Vladimir Putin.

Erdogan a câștigat un anumit adăpost de criticile deschise ale aliaților datorită eforturilor sale de mediere între Rusia și Ucraina, în special în acordul pentru a permite exporturile de cereale ucrainene.

Dar președintele turc a refuzat să impună sancțiuni Rusiei și continuă să primească gaz rusesc prin conducta TurkStream, cerând în același timp Moscovei să amâne plata pentru energie.

Joi, Erdogan s-a întâlnit cu Putin în Kazahstan, unde au discutat despre utilizarea Turciei ca hub energetic pentru a exporta mai mult gaz rusesc, după ce conductele către Germania, pe sub Marea Baltică, au fost avariate.

Dar escaladarea retoricii împotriva Greciei este cea care atrage acum o atenție deosebită.

Dispute bilaterale nerezolvate

Sinan Ulgen, directorul EDAM, o instituție de cercetare cu sediul la Istanbul, a declarat că, bineînțeles, există un aspect electoral în acțiunile domnului Erdogan. Dar au existat, de asemenea, probleme adânc înrădăcinate care favorizează instabilitatea cronică și tensiunile periculoase.

“Turcia și Grecia au o serie de dispute bilaterale nerezolvate”, a spus el, “iar acest lucru creează un mediu favorabil ori de câte ori un politician de la Ankara sau Atena dorește să crească tensiunile”.

Cele două țări au fost aproape de război în anii 1970 din cauza explorării energetice în Marea Egee, în 1995-1996 din cauza revendicărilor disputate asupra unei formațiuni stâncoase nelocuite din estul Mediteranei, iar în 2020, din nou din cauza explorării energetice în apele disputate. “Și acum suntem din nou la fel”, a spus Ulgen. “Și de ce? Din cauza alegerilor din Turcia și Grecia.”

Kyriakos Mitsotakis se află, de asemenea, în campanie electorală, în contextul în care alegerile sunt așteptate în vara anului viitor, afectate de un scandal continuu legat de programele de spionaj plasate în telefoanele politicienilor și jurnaliștilor din opoziție. Ca și în Turcia, nimic nu face mai mult apel la patriotismul grec decât o bună ceartă cu un vechi dușman.

El a încercat să pară ferm fără a escalada situația. Confruntat la dineul de la Praga, Mitsotakis a replicat că liderii ar trebui să rezolve problemele și nu să creeze altele noi, că este pregătit să discute toate problemele, dar că nu poate rămâne tăcut în timp ce Turcia amenință suveranitatea insulelor grecești.

“Nu, domnule Erdogan – nu intimidării”, a spus el într-un discurs politic recent. El a declarat reporterilor că este deschis la discuții cu Erdogan, în ciuda vitriolului, spunând că i se pare puțin probabil un conflict militar. “Nu cred că acest lucru se va întâmpla vreodată”, a mai spus el. “Și dacă, Doamne ferește, s-ar întâmpla, Turcia ar primi un răspuns absolut devastator.”

Erdogan se confruntă cu probleme considerabile pe plan intern

El s-a referit la abilitățile militare ale Greciei, care au fost consolidate semnificativ în ultima vreme ca parte a acordurilor de apărare extinse cu Franța și Statele Unite.

Mitsotakis a profitat, de asemenea, de supărarea americanilor față de relațiile lui Erdogan cu Rusia și de întârzierea aprobării extinderii NATO către Finlanda și Suedia pentru a stimula legăturile cu Washingtonul. În mai, el a fost primul prim-ministru grec care s-a adresat Congresului și l-a îndemnat să reconsidere vânzările de arme către Turcia.

El a declarat că Grecia va cumpăra F-35, în timp ce Turcia, căreia i s-au refuzat F-35 din cauza achiziționării unui sistem rusesc de apărare aeriană, face în continuare presiuni pentru a obține mai multe F-16 și kituri de modernizare, folosind extinderea NATO ca pârghie.

Dar Erdogan se confruntă cu probleme considerabile acasă, ceea ce face ca tensiunile cu Grecia să fie o modalitate ușoară și tradițională de a distrage atenția și de a obține sprijin.

Erdogan prezidează o economie dezastruoasă, cu o inflație care se situează oficial la 83% pe an – dar cel mai probabil mai mare – și cu o monedă care se depreciază.

Produsul intern brut turc pe cap de locuitor, o măsură a bogăției, a scăzut la aproximativ 7.500 de dolari de la peste 12.600 de dolari în 2013, pe baza populației reale a Turciei, care include acum aproximativ patru milioane de refugiați sirieni, potrivit lui Bilge Yilmaz, profesor la Wharton School of the University of Pennsylvania.

Erdogan a continuat să reducă ratele dobânzilor împotriva sfaturilor economice convenționale. “Trebuie să inversăm politica monetară”, a declarat Yilmaz, care este prezentat ca un posibil ministru de finanțe în cazul în care Erdogan va pierde alegerile. “O ajustare puternică a economiei nu va fi ușoară.”

Resentiment față de costurile cu refugiații

Există, de asemenea, un resentiment popular tot mai mare față de costul continuu al refugiaților, care au fost primiți de Erdogan ca un gest generos față de compatrioții musulmani aflați în dificultate.

Cu toate acestea, se crede că Erdogan are ca bază de vot un procent solid de 30% din voturi, iar mass-media controlată de guvern domină, numeroși jurnaliști și politicieni din opoziție fiind încarcerați sau reduși la tăcere.

Într-un raport de miercuri, Uniunea Europeană a criticat “regresul democratic” și a afirmat că “în domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor fundamentale, Turcia trebuie să inverseze tendința negativă în mod prioritar, abordând slăbirea controalelor și echilibrelor eficiente din sistemul politic”.

Cu toate acestea, în acest moment, analiștii cred că Erdogan ar putea pierde majoritatea în Parlament și ar putea pierde chiar alegerile prezidențiale.

Aceasta este o analiză respinsă cu fermitate de Partidul Justiției și Dezvoltării al lui Erdogan, AKP, a declarat Volkan Bozkir, fost diplomat și membru al Parlamentului, care spune categoric că Erdogan și partidul său vor fi realeși.

Constantinos Filis, directorul Institutului de Afaceri Globale de la Colegiul American din Grecia, consideră că Erdogan încearcă să păstreze toate opțiunile deschise, “prezentând Grecia ca o amenințare externă convenabilă și creând un cadru periculos în care ar putea justifica în avans o potențială mișcare împotriva Greciei”.

În ceea ce privește Washingtonul, a spus el, aceștia îi spun lui Erdogan: “Vă mulțumim pentru ceea ce ați făcut în Ucraina, bineînțeles că nu ați impus sancțiuni Rusiei, dar OK, vă aflați într-o poziție dificilă, din punct de vedere strategic, diplomatic, economic – dar nu îndrăzniți să faceți ceva în Marea Egee sau în Mediterana de Est care să aducă probleme NATO”.

Cel mai probabil, a spus Filis, Erdogan ar trimite din nou migranți spre Europa, sau ar lansa o altă explorare energetică în zonele disputate din Cipru sau Creta, care a produs aproape ciocniri în 2020, sau ar intercepta o navă grecească care transportă echipamente militare către una dintre insulele din Marea Egee.

Grecia și Turcia fac schimb de acuzații din cauza migranților

Descoperirea a 92 de migranți dezbrăcați la granița dintre Grecia și Turcia, în weekend, a provocat un schimb de acuzații între cele două țări și condamnări din partea Națiunilor Unite.

Poliția greacă i-a salvat pe bărbații care au fost descoperiți goi, unii cu răni, în apropierea graniței nordice cu Turcia, a anunțat sâmbătă poliția. Nu a fost clar cum și-au pierdut bărbații hainele.

Migranții au fost descoperiți pentru prima dată în apropierea râului Evros, care marchează granița dintre Grecia și Turcia, vineri, a precizat poliția elenă într-un comunicat.

O anchetă a poliției grecești și a oficialilor de la Frontex, agenția de frontieră a Uniunii Europene, a găsit dovezi că migranții au trecut râul pe teritoriul Greciei în bărci pneumatice din Turcia, a precizat poliția.

Migranții le-ar fi spus polițiștilor și ofițerilor Frontex că au fost forțați de autoritățile turcești să se urce în trei vehicule care i-au dus la graniță. Migranții au declarat că au fost forțați să se dezbrace înainte de a se îmbarca. The Guardian nu a reușit să verifice în mod independent aceste declarații.

“Comportamentul provocator al Turciei a depășit toate limitele”, a declarat sâmbătă Ministerul grec al Azilului și Migrației.

Ministrul grec al migrației, Notis Mitarachi, a postat sâmbătă pe contul său de Twitter o fotografie, care ar arăta mai mult de 20 de bărbați goi ghemuiți în aer liber. Comentând, în greacă și engleză, el a scris pe Twitter: “Comportamentul Turciei față de cei 92 de migranți pe care i-am salvat astăzi la graniță este o rușine pentru civilizație. Ne așteptăm ca Ankara să investigheze incidentul și să își protejeze, în sfârșit, frontierele cu UE”.

Turcia a respins acuzațiile și a acuzat Grecia de fake news

Fahrettin Altun, șeful Direcției de comunicare a Turciei și purtătorul de cuvânt principal al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a descris acuzațiile ca fiind “nefondate și neîntemeiate” într-o serie de tweet-uri postate duminică târziu.

“Mașinăria grecească a știrilor false este din nou la lucru”, a scris el.

Referindu-se la relatarea lui Mitarachi despre salvarea de la graniță, Altun a spus că este vorba despre un “conținut fals” cu intenția de a “pune țara noastră sub semnul suspiciunii”.

“Grecia a arătat încă o dată lumii întregi că nu respectă nici măcar demnitatea acestor oameni asupriți, publicând fotografiile refugiaților pe care i-a deportat, extorcând bunurile lor personale”, a adăugat el.

De asemenea, Națiunile Unite au reacționat duminică printr-un comunicat, în care se declară “profund mâhnite” de descoperirea a aproape 100 de bărbați goi la granița dintre Grecia și Turcia.

“Condamnăm un astfel de tratament crud și degradant și solicităm o anchetă completă asupra acestui incident”, a precizat agenția ONU pentru refugiați.

Grecia s-a aflat în prima linie a crizei europene a migrației în 2015 și 2016, când aproximativ un milion de refugiați care fugeau de războiul și sărăcia din Siria, Irak și Afganistan au ajuns în țară, în principal prin Turcia.