Sport
notix pixel id

Model pentru România! Cum a devenit Marea Britanie o forţă la Jocurile Olimpice. Planul care a adus peste 300 de medalii în 21 de ani

FANATIK îţi prezintă planul prin care Marea Britanie a devenit o forţă la Jocurile Olimpice, un model pe care România, la scară mai mică, l-ar putea implenta. Totul a pornit la câteva săptămâni de la ruşinea petrecută la Atlanta.
09.08.2021 | 10:33
Model pentru România! Cum a devenit Marea Britanie o forţă la Jocurile Olimpice. Planul care a adus peste 300 de medalii în 21 de ani
Model pentru România! Cum a devenit Marea Britanie o forţă la Jocurile Olimpice. Planul care a adus peste 300 de medalii în 21 de ani
ADVERTISEMENT

La finalul Jocurilor Olimpice de la Atlanta 1996, Marea Britanie ocupa locul 36 în clasamentul pe medalii, în timp ce România se clasa pe 14. După 25 de ani de investiţii masive în sport, britanicii au terminat pe locul 4 la finalul ediţiei de la Tokyo 2020, în timp ce ţara noastră a prins abia poziţia a 46-a.

Decizia care a schimbat soarta sportului din Marea Britanie. Premierul John Major a trimis banii spre sport

4 august 1996. Marea Britanie părăsea Jocurile Olimpice de la Atlanta cu un palmares ruşinos: 1 medalie de aur, 8 medalii de argint, 6 medalii de bronz şi locul 36 în clasamentul final. Era prima oară, după ediţia din 1952, când britanicii veneau acasă doar cu o medalie de aur. În plus, un episod uluitor ajungea pe prima pagină a ziarelor din Albion.

Bobby Morgan şi Tony Ally, reprezentanţii Marii Britanii la sărituri în apă, s-au văzut obligaţi să-şi vândă echipamentele pe străzile din Atlanta. Cei doi primiseră foarte puţini bani la plecarea spre Jocurile Olimpice. Ştirea a produs indignare, dar şi acţiune, în special din partea politicului.

ADVERTISEMENT

Înfiinţată sub licenţă guvernamentală, Loteria Naţională a devenit, din toamna lui 1996, sponsorul echipei olimpice a Marii Britanii. Hotărârea a fost luată de premierul John Major, iar speranţa acestuia era ca sportivii să se poată antrena şi să concureze având la îndemână cele mai bune condiţii.

“În primul rând, o mai bună finanţare a sportivilor de elită pentru ca ei să câştige. Ţării noastre îi place să câştige. Al doilea, asigurarea de resurse pentru sportul de masă. Este locul de unde sportivii de elită apar. Acestea au fost obiectivele mele”, declara John Major, premierul Marii Britanii în perioada 1990-1997, în documentarul “Gold Rush” difuzat de BBC.

ADVERTISEMENT
  • 306 medalii olimpice a câştigat Marea Britanie în perioada 2000-2021
  • 69 medalii olimpice a câştigat România în perioada 2020-2021

Trecerea de la amatorism total la profesionism: “Noi nu aveam nimic”

Lumea sportului avea câteva superputeri la finalul anilor ’80 şi începutul anilor ’90. SUA venea cu un sistem bine pus la punct, iar sportivii apăreau pe bandă rulantă din colegii şi universităţi. În acelaşi timp, ţările comuniste pompau sume considerabile în sport, cele mai elocvente exemple fiind URSS şi Germania de Est. În tot acest timp, sportul din Marea Britanie se afla într-o zonă de amatorism.

ADVERTISEMENT

Sportivii aveau locuri de muncă, iar antrenamentele erau făcute în timpul liber. Antrenorii se aflau în aceeaşi situaţie, astfel că Marea Britanie nu avea cum să se lupte cu forţele momentului. De exemplu, Kelly Holmes, locul 4 la proba de 800 m feminin la JO din 1996, era instructor în Armata Marii Britanii atunci când a participat la ediţia de la Atlanta.

Pe 6 ianuarie 1997 a fost înfiinţat UK Sport, forul care urma să gestioneze banii proveniţi de la Loteria Naţională. Mai exact, fiecare federaţie şi fiecare sportiv urma să aplice pentru o sumă care avea să fie folosită pentru antrenamente şi participarea la competiţii.

ADVERTISEMENT

“A fost momentul schimbării. Eram mereu întrecuţi de sportivi ai unor superputeri. Aveau cei mai buni antrenori, psihologi, nutriţionişti şi kinetoterapeuţi. Aveau echipe care studiau biomecanica mişcărilor. Noi nu aveam nimic. Antrenorii erau voluntari şi încercau să ajute cum puteau”, spunea Leon Taylor, medaliat cu argint la sărituri în apă la ediţia din 2004.

Banii au readus Marea Britanie în primele 10 locuri din clasamentul pe medalii la Sydney 2000

În 1996, anul Jocurilor Olimpice de la Atlanta, echipa olimpică a Marii Britanii avea un buget de 5.000.000 de lire sterline. Pentru ciclul olimpic dedicat ediţiei de la Sydney, după ce John Major a adus Loteria Naţională lângă sportul britanic, bugetul a fost de aproape 60.000.000 de lire sterline, în jur de 15.000.000 de lire sterline pe an.

ADVERTISEMENT

Banii au adus medalii pe bandă rulantă la Sydney: 11 medalii de aur, 10 medalii de argint, 7 medalii de bronz. La final, Marea Britanie a ocupat locul 10 în clasamentul pe medalii, cu o poziţie peste România. Printre medaliaţi s-a numărat şi Kelly Holmes. Atleta devenise sportiv full time cu ajutorul UK Sport. Tot la Sydney a ieşit în evidenţă şi Sir Chris Hoy, medaliat cu argint la ciclism.

“Am primit o scrisoare de la UK Sport în care spunea: ‘Felicitări, te vom sponsoriza în următorul an, cu ajutorul programului Loteriei Naţionale, şi îţi vom oferi 10.000 de lire pentru întreg anul.’ Pentru mine, în acel moment, 10.000 de lire însemnau 1.000.000 de lire, fără exagerare. Acel moment mi-a schimbat viaţa”, şi-a adus aminte Sir Chris Hoy, câştigător a 6 medalii de aur şi 1 de argint la Jocurile Olimpice.

Bugetul UK Sport pentru fiecare ciclu olimpic din 2000 şi până în prezent

  • 1996-2000 (Sydney) – 58.900.000 lire
  • 2000-2004 (Atena) – 71.000.000 lire
  • 2004-2008 (Beijing) – 235.103.000 lire
  • 2008-2012 (Londra) – 264.143.753 lire
  • 2012-2016 (Rio de Janeiro) – 274.465.541 lire
  • 2016-2020 (Tokyo) – 345.000.000 lire
  • 2020-2024 (Paris) – 352.000.000 lire

Au venit medaliile, dar britanicii erau tot nemulţumiţi

Chiar dacă fusese obţinută o performanţă uriaşă, din 1920 nu mai cucerise Marea Britanie peste 10 medalii de aur, lucrurile nu erau perfecte pentru şefii sportului britanic. Da, banii făcuseră diferenţa, însă erau sporturi unde performanţa nu s-a ridicat la nivelul finanţări.

Ce au făcut britanicii? După mai multe consultări, decizia a fost una dură. Sporturile cu şanse pentru medalii au primit mai multe fonduri, cele cu şanse puţine au primit sume mult mai mici. Era modul prin care UK Sport anunţa că premiază doar performanţa, nu şi participarea.

Parcursul Marii Britanii din 1996 şi până în prezent

  • Atlanta 1996 – locul 36 în clasamentul pe medalii (1 medalie de aur, 8 medalii de argint, 6 medalii de bronz)
  • Sydney 2000 – locul 10 în clasamentul pe medalii (11 medalii de aur, 10 medalii de argint, 7 medalii de bronz)
  • Atena 2004 – locul 10 în clasamentul pe medalii (9 medalii de aur, 9 medalii de argint, 12 medalii de bronz)
  • Beijing 2008 – locul 4 în clasamentul pe medalii (19 medalii de aur, 13 medalii de argint, 19 medalii de bronz)
  • Londra 2012 – locul 3 în clasamentul pe medalii (29 medalii de aur, 17 medalii de argint, 19 medalii de bronz)
  • Rio de Janeiro 2016 – locul 2 în clasamentul pe medalii (27 medalii de aur, 23 medalii de argint, 17 medalii de bronz)
  • Tokyo 2020 – locul 4 în clasamentul pe medalii (22 medalii de aur, 21 medalii de argint, 22 medalii de bronz)

Parcursul României din 1996 şi până în prezent

  • Atlanta 1996 – locul 14 în clasamentul pe medalii (4 medalii de aur, 7 medalii de argint, 9 medalii de bronz)
  • Sydney 2000 – locul 11 în clasamentul pe medalii (11 medalii de aur, 6 medalii de argint, 9 medalii de bronz)
  • Atena 2004 – locul 14 în clasamentul pe medalii (8 medalii de aur, 5 medalii de argint, 6 medalii de bronz)
  • Beijing 2008 – locul 17 în clasamentul pe medalii (4 medalii de aur, 1 medalie de argint, 4 medalii de bronz)
  • Londra 2012 – locul 31 în clasamentul pe medalii (2 medalii de aur, 4 medalii de argint, 1 medalie de bronz)
  • Rio de Janeiro 2016 – locul 47 în clasamentul pe medalii (1 medalie de aur, 1 medalie de argint, 2 medalii de bronz)
  • Tokyo 2020 – locul 46 în clasamentul pe medalii (1 medalie de aur, 3 medalii de argint, 0 medalii de bronz)

Un alt punct de cotitură pentru sportul britanic: Jocurile Olimpice organizate de Londra

Tot în 1997, Comitetul Olimpic Britanic şi John Major au făcut primii paşi pentru ca Londra să organizeze o ediţie a Jocurilor Olimpice. Un succes în acest sens urma să aducă emulaţie în rândul tinerilor, bani pentru modernizarea şi construirea de noi baze sportive şi mai multe şanse pentru medalii.

Marea Britanie îşi mai depusese candidatura pentru ediţiile din 1992 (Birmingham), 1996 (Manchester) şi 2000 (Manchester), însă fără succes. În 2000, raportul a fost prezentat Guvernului condus de Tony Blair şi a fost aprobat.

Pe 6 iulie 2005 a avut loc Comitetul Executiv al Comitetului Internațional Olimpic şi s-a votat gazda JO din 2012. Londra, Paris, Madrid, New York şi Moscova s-au duelat pentru organizare. Într-un final, Londra a câştigat lupta cu Paris, scor 54-50, iar Marea Britanie mai atingea un obiectiv.

Sporturile unde Marea Britanie a crescut cu ajutorul investiţiilor

Investiţiile făcute după 1996 s-au resimţit imediat la anumite sporturi. De exemplu, până la ediţia din 2000, Marea Britanie câştigase o singură medalie la caiac-canoe, în timp ce în perioada 2000-2020 a obţinut 16 medalii la acestă disciplină. Gimnastica era un alt sport unde britanicii punctau rar până la ediţia de la Sydney, cu 3 medalii în 100 de ani. Ultimii 21 de ani au adus 15 medalii în palmaresul britanicilor.

  • Caiac-canoe – 16 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 1 medalie câştigată în perioada 1936-1996
  • Ciclism – 58 de medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 44 de medalii câştigate în perioada 1896-1996
  • Sărituri în apă – 5 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 5 medalii câştigate în perioada 1908-1996
  • Gimnastică – 15 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 3 medalii câştigate în perioada 1896-1996
  • Pentatlon modern – 7 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 2 medalii câştigate în perioada 1912-1996

Gimnastica ne-a adus 21 de medalii la ultimele 6 ediţii ale Jocurilor Olimpice

Gimastica este sportul unde România a câştigat cele mai multe medalii de-a lungul timpului la Jocurile Olimpice, însă nu am mai punctat la această disciplină de la ediţia Londra 2012. În urmă cu nouă ani cuceream 3 medalii la gimnastică, printre care se număra şi aurul Sandrei Izbaşa. Punctul maxim în perioada 2000-2020 a fost obţinut la Atena 2004, când România s-a întors cu 10 medalii la gimnastică.

  • Gimnastică – 21 de medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 35 de medalii câştigate în total
  • Canotaj – 12 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 41 de medalii câştigate în total
  • Atletism – 9 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 35 de medalii câştigate în total
  • Scrimă – 6 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 17 de medalii câştigate în total
  • Nataţie – 6 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 9 medalii câştigate în total
  • Judo – 4 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 6 medalii câştigate în total
  • Box – 3 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 25 de medalii câştigate în total
  • Caiac-canoe – 3 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 34 de medalii câştigate în total
  • Tir sportiv – 2 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 15 medalii câştigate în total
  • Lupte – 2 medalii câştigate în perioada 2000-2021 / 34 de medalii câştigate în total
  • Tenis – 1 medalie câştigată în perioada 2000-2021 / 1 medalie câştigată în total
CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria SPORT
A apărut noua revistă Fanatik
  • NOUL FANATIK, prima revistă de sport pe hârtie lucioasă
  • 84 pagini de emoții, la NUMAI 5 lei
A apărut noua revistă Fanatik