Modificări propuse la programul „Noua Casă”. Un nou episod al războiului senatorului Daniel Zamfir cu băncile

Senatorul PSD Daniel Zamfir a inițiat, cu sprijinul mai multor colegi social-democrați, un proiect de lege care ar urma să permită darea în plată a locuințelor cumpărate prin credit imobiliar inclusiv persoanelor care au achiziționat respectivele locuințe prin programul „Prima Casă”, devenit ulterior „Noua Casă”. Prin Legea 77/2016, acestea nu puteau recurge la darea în plată întrucât creditele erau garantate de stat.

Regim unic a dării în plată pentru toate creditele

Zamfir propune modificarea legii pe care chiar el a inițiat-o și care, la vremea dezbaterii sale, a provocat dispute aprinse cu mediul bancar care s-a opus adoptării acestei legi. Multe dintre cazurile de dare în plată au fost contestate de bănci în instanțe și apoi au fost trimise pentru soluționare Curții Constituționale. Însă judecătorii de contencios constituțional nu au dat soluții care să conducă la declararea dării în plată drept neconstituțională.

Acum senatorul propune abrogarea alineatului 4 al articolului 1 al Legii 77/2016 care stipulează că „prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor acordate prin programul “Prima casă”, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului “Prima casă”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările și completările ulterioare.”

Asta înseamnă că, în cazul adoptării acestei modificări, vor putea să ceară darea în plată inclusiv cei care și-au achiziționat locuințele cu sprijin de la stat. Zamfir susține că recenta creștere a dobânzilor este atât de consistentă încât povara plății ratelor a devenit foarte mare inclusiv pentru cei care și-au cumpărat locuințele prin „Prima Casă”/ „Noua Casă”.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Creditele cu rată variabilă, indiferent că sunt raportate la ROBOR sau la IRCC, au devenit din ce în ce mai greu de accesat, urmare a evoluţiei din ultimele 12 luni a celor doi indici. Astfel, atât evoluţia indicelui ROBOR (rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară al cărui nivel este comunicat de către BNR) cât şi cea a IRCC, indicele de referinţă care a substituit ROBOR-ul începând cu 2 mai 2019, a fost una semnificativ ascendentă, cu implicaţii majore asupra ratelor pe care debitorii trebuie să le achite (inclusiv cei care au beneficiat de prevederile programului „Prima Casă”, devenită ulterior „Noua Casă” trebuie să le achite)”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

Rate majorate cu până la 50%

Astfel, indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează ratele pentru cei care au cumpărat locuințe înainte de 2019, era cotat la 1,52%, pentru ca la începutul acestui an să fie de cinci ori mai mare, anume 7,56%, cu un maxim de 8,31% în octombrie, cea mai mare valoare din ultimii nouă ani. Deși IRCC rămâne mai redus, perspectivele sunt sumbre și pentru cei care plătesc ratele în funcție de acest indicator. Zamfir menționează că IRCC a avut valoarea de 4,06% în trimestrul IV din 2022, a crescut la 5,71% în trimestrul I din 2023, iar pentru următorul interval trimestrial se estimează un nivel de peste 6%, ca urmare a deciziei Băncii Naționale de a majora dobânda de referință de la 6,75% la 7%.

„În aceste condiţii, în care povara plăţii ratelor se resimte tot mai acut, exceptarea programului „Prima Casă” de la aplicarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite generează o situaţie discriminatorie pentru miile de beneficiari ai programului”, susține Daniel Zamfir.

Din 2009 până în prezent, prin Prima Casă au fost acordate 330.875 de garanţii şi promisiuni de garantare în valoare totală de 31,3 miliarde lei, ce au susţinut credite în valoare de 50 miliarde de lei. Ulterior, în 2022, programul Noua Casă a devenit operațional, cu un plafon anual al garanțiilor de 1,5 miliarde de lei. Inițiatorii proiectului susțin că garantarea împrumutului nu evită situațiile în care debitorul nu poate achita ratele, din cauza instabilității generate de dobânzile variabile.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Au fost cazuri în care ratele au crescut cu până la 50%, iar această creștere s-a menținut pe o perioadă mai mare de șase luni. O asemenea creștere ar fi un risc supraadăugat precum și o situație clară de impreviziune care sunt deja menționate în lege care motive justificate pentru darea în plată, în cazul creditelor care nu sunt contractate prin Prima Casă/ Noua Casă. Proiectul de lege inițiat de către Daniel Zamfir urmează să intre în dezbaterea Senatului, care este prima Cameră sesizată în acest caz.