Noi simptome ale coronavirusului: de la halucinaţii până la crize epileptice. COVID-19 ar putea rămâne vreme îndelungată în sistemul nervos, afirmă un profesor de la UMF

Medicul Ovidiu Băjenaru, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie din București și membru corespondent al Academiei Române, a afirmat că există indicii că SARS-CoV-2 ar putea rezista vreme mai îndelungată în sistemul nervos unde există riscul să producă leziuni cu evoluție îndelungată, de tip neurodegenerativ.

Afecțiuni degenerative ale sistemului  nervos

Aproximativ o treime dintre bolnavii cu COVID-19 au și manifestări neurologice, de obicei de intensitate medie sau ușoară, precum cefalee, amețeli, oboseală sau pierderea gustului și a mirosului.

”În cazurile mai severe de boală s-au mai raportat deficite motorii, halucinații, dezorientare, inatenție, tulburări de comportament motor, ataxie, tablouri clinice mai complexe și relativ mai bine conturate raportate ca afecțiuni neurologice propriu-zise, asociate manifestărilor respiratorii ale bolii, precum crize epileptice, accidente vasculare cerebrale și encefalite, encefalopatii, mielite sau afecțiuni ale sistemului nervos periferic”, precizează profesorul Ovidiu Băjenaru.

Modul în care virusul pătrunde în sistemul nervos rămâne deocamdată neelucidat, în condițiile în care cercetările legate de COVID-19 sunt încă într-un stadiu incipient, astfel încât oamenii de știință au formulat ipoteze bazate de modul de manifestare al altor coronavirusuri care afectează omul.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

”Se presupune (…) că sistemul nervos poate fi atacat pe două căi principale: prin infectarea sa directă și prin intermediul celulelor și mediatorilor umorali ai sistemului imunitar. La rândul său, infectarea sistemului nervos se poate face fie direct pe cale neurogenă, fie pe cale vasculară”, susține medicul.

În momentul de față, încă nu s-a definit un tablou neurologic specific acestei infecții virale, însă nu este exclusă posibilitatea ca virusul să reziste mai multă vreme în sistemul nervos și să producă afecțiuni degenerative ale acestuia, după ce boala propriu-zisă a trecut..

”Deoarece într-un număr de cazuri raportate anecdotic, s-a remarcat că unele dintre simptomele neurologice, mai ales în plan cognitiv-comportamental, par să persiste și după remisiunea celorlalte simptome ale bolii, se ridică problema (cel puțin teoretic în momentul de față) dacă nu cumva acest virus poate persista într-o formă atenuată în sistemul nervos și în timp, pe termen mai lung să provoace alte tipuri de leziuni cu instalare tardivă și evoluție îndelungată, de tip neurodegenerativ (așa cum deocamdată este demonstrat că se întamplă în cazul unor virusuri la om, doar în cazul HIV)”, a mai afirmat Ovidiu Băjenaru într-un comunicat al UMF București în cadrul campaniei de informare”Asumă-ți să fii sănătos”.