Noile parcuri din București. Cum arată insulele de verdeață amenajate în ultimii ani

În ultimii 30 de ani, Bucureștiul a pierdut peste jumătate din spațiile verzi. Dacă la Revoluție aveam 3500 de hectare spațiu verde, astăzi mai avem în jur de 1500 de hectare, conform lui Dan Trifu, activist și vice-președinte ECO CIVICA. Numai în ultimii 3 ani ar fi fost rase peste 1000 de astfel de hectare. Cauza stă fie în dezvoltarea imobiliară haotică și deseori complet ilegală, fie în alte intervenții de amploare mai mică, dar mult mai răspândite. Asfaltarea grădinilor de lângă blocuri și a spațiilor verzi pentru a le transforma în parcări poate fi întâlnită la tot pasul.

Cu toate acestea, atitudinea primăriilor diferă de la un caz la altul. Dacă pentru unele e clar în ce direcție se situează, alte primării au un comportament contradictoriu în care defrișează și betonează zone întregi, după care se promovează public drept un sector verde. Cu toate acestea, deși declinul spațiilor verzi este departe de final, se observă o tendință în ultimii ani a primarilor de compensa prin câteva măsuri timide. E adevărat că unele primării au investit sume foarte mari în întreținerea spațiilor verzi, dar de multe ori calitatea lasă de dorit și e chiar mai slabă decât acum câteva decenii în unele privințe. Cea mai notabilă și o extrem de rară măsură după 1989 este însă construcția de parcuri noi, care a prins avânt în ultima perioadă.

Deși mai bine decât nimic, crearea câtorva insule de verdeață într-un oraș tot mai betonat nu va fi destul pentru a crește calitatea vieții. Iar, cât timp acestea sunt gândite doar în scopul electoral al tăierii de panglici și nu vor fi însoțite de un plan mai larg de îmbunătățire a condițiilor de trai, ele vor rămâne ceea ce sunt și în prezent: un refugiu tot mai aglomerat pentru câteva milioane de oameni. Vom lua rând pe rând 6 parcuri din sectoare diferite finalizate în ultimii ani.

Parcul Liniei, viitorul cel mai lung parc linear din Europa

De la marginea vestică a capitalei, în Militari, și până în centru, o linie de cale ferată abandonată străbate Bucureștiul. Lăsată în paragină și plină de gunoaie, această fâșie lungă de 6 km părea până de curând o cauză pierdută. Fostul primar al sectorului 6 intenționa să folosească spațiul pentru construcția unui nou bulevard care să preia din trafic – o alegere în final inutilă, pentru că încurajarea transportului cu mașina personală într-un oraș deja aglomerat nu face decât să înrăutățească lucrurile. Părând o cauză pierdută, aproape nimeni nu credea că „soluția verde” va fi cea câștigătoare pentru redefinirea acestei zone, cu excepția, desigur, a articolului PressOne care propunea această linie verde încă de la începutul lui 2020.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

În prezent, parcul a parcurs deja o bună parte din drumul de la idee la realitate. Pe 1 iunie 2023 a fost inaugurată prima porțiune din cele 3 pentru realizarea Pacului Liniei. Aflat în zona Lujerului, între Cora și Mall Plaza, parcul se întinde momentan pe 4 hectare de spațiu verde, aducând laolaltă spații de joacă pentru copii, terenuri de sport și spații de promenadă. Această etapă fiind gata, urmează Faza II, care va extinde parcul de la Gara Cotroceni și până la Bulevardul Doina Cornea, conform primăriei de sector. Aceasta va avea 6 hectare și ar trebui să fie finalizată până în toamna lui 2024. A treia și ultima fază a proiectului, care va fi și cea mai mare ca suprafață, se va întinde de la Lujerului până la Valea Cascadelor. Conform primăriei, urmează să fie realizat studiul de fezabilitate, iar execuția să înceapă din vara anului viitor dacă totul va merge bine.

Parcul Sticlăriei

Situat în apropierea uzinei Faur, lângă strada Vergului, Parcul Sticlăriei e unul dintre noile parcuri deschise în București în ultimii ani. În trecut funcționase în apropiere fabrica de sticlă Sticerom, iar parcul fusese amenajat în perioada comunistă. După 1989, din cauza litigiilor și altor probleme administrative, acesta a rămas neîngrijit timp de peste 30 de ani, devenind cu timpul o uriașă groapă de gunoi. Din păcate, debarasarea molozului cu duba în lacuri e o practică cunoscută și prea puțin sancționată în Capitală, la care unele firme apelează pentru că, deși ilegală, rămâne soluția cea mai ieftină. Primăria Sectorului 2 a început în 2017 o curățare a parcului, însă, după acuzațiile activiștilor că ar fi tăiat nejustificat mai mulți arbori,  nu a dus acțiunea până la capăt și a abandonat proiectul. În 2021, Parcul Sticlăriei avea să vadă lumina zilei, după ce au fost evacuate peste 1600 de tone de gunoi, plus câteva sute de arbori și alte lucrări de amenajare în valoare de câteva milioane de lei.

Parcul Sticlăriei iese în evidență tocmai pentru că a fost părăsit și nefrecventat de oameni atât de mult timp, iar asta a atras mai multe specii de păsări și animale. Și tocmai pentru că povestea și caracteristicile lui se aseamănă cu cele ale Parcului Natural Văcărești a fost numit o „a doua deltă” a Bucureștiului. Drumurile nu au fost asfaltate, ci pietruite, iar intervențiile au fost minimale, astfel încât să nu afecteze habitatele animalelor din zonă. Fără locuri de joacă cu tartan sau magazinașe cu vată de zahăr, cu mobilier urban care să se integreze cât mai ușor în peisaj, parcul încearcă să imite un cadru cât mai apropiat de natură. Întins pe o suprafață de aproximativ 5 hectare, cu un lac și o mică insulă în mijloc, diverse specii de arbori și zone întinse de stuf, parcul adăpostește totodată și mai multe specii de păsări, reptile și amfibieni.

Parcul Teilor

Lângă strada Brățării, aproape de Auchan Titan, Primăria Sectorului 3 a amenajat în 2020 un nou parc. Întins pe o suprafață de 7 hectare, Parcul Teilor a fost deschis publicului în 2020 după o investiție de aproximativ 50 de euro/mp, conform primarului Robert Negoiță. Până recent, zona fusese, în fapt, o groapă de gunoi. Peste aceasta, angajații primăriei au ridicat un deal, au construit un lac artificial și au trasat mai multe alei cu pavele în nuanțe de roz și roșu specifice Sectorului 3. Totodată, mai multe mii de arbori au fost plantate, fiind alese în acest sens mai multe specii: mesteacăn, sequoia, stejar, salcie și, desigur, tei. Deși convertirea oricărui teren abandonat într-un spațiu verde este un lucru pozitiv, succesul anunțat de primărie a început deja să capete primele „fisuri”.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

De exemplu, chiar în anul următor inaugurării, oamenii din zona parcului se plângeau că în continuare zona este plină de gunoaie. La baza dealului pe care a fost amenajat parcul, pe lângă diversele bucăți de moloz, a fost găsită o jumătate de porc, tăiat probabil înainte de Crăciun. Anul acesta, o spălătorie auto a „răsărit” pe suprafața Parcului Teilor. Constructorii au venit, au excavat tone de pământ, au scos zeci de arbori proaspăt plantați și au turnat o platformă de beton de 500 de mp fără a pune niciun panou informativ cu privire la proiect, așa cum cere legea. Într-un mod și mai bizar, la momentul în care a fost realizat reportajul TVR, nimeni nu le-a putut răspunde cine este proprietarul „misterioasei” spălătorii apărute într-un parc din Capitală. Un alt proiect foarte contestat, propus tot de primarul de sector, este achiziționarea unei fântâni arteziene cu lumini care va costa 10 milioane de lei (peste 2 milioane de euro).

Parcul Timișoara

Deschis în decembrie 2019, situat pe bulevardul cu același nume, Parcul Timișoara este, conform spuselor primăriei de sector de atunci, primul parc construit de la zero într-o zonă centrală a capitalei în ultimii 30 de ani. Cu o suprafață de aproximativ 2 hectare, parcul vine ca o gură de aer, oricât de mică, într-un cartier deja sufocat de betoane. Pentru amenajarea terenului de pe Bulevardul Timișoara nr. 10, primăria ar fi cheltuit 12 milioane de lei, amenajând mai multe alei și plantând câteva sute de arbori. Înainte de aceasta reconversie, zona aflată chiar lângă mall-ul Plaza România, funcția ca spațiu pentru o autobază.

În același timp, nu se poate trece cu vederea nici modul în care au fost gestionate terenurile din apropiere. La mică distanță de parc se afla înainte fabrica de pâine Lujerului, chiar între strada Liniei, actualul Parcul Liniei, și Plaza România. Deși zona avea un potențial mare pentru a fi reconvertită – fie în parc, fie într-o altă variantă care să deservească publicul larg – terenul cu tot cu fabrica a fost achiziționat de dezvoltatorii imobiliari, pentru a construi cartierul 21 Residence Politehnica. Un cartier de blocuri înghesuite, cu o densitate mare și spații verzi aproape inexistente pe lângă cele mai multe clădiri. În lipsa oricărui plan coerent la nivel municipal, pare că primăriile cu o mână dau și cu două iau când vine vorba de spații verzi.

Parcul Lacul Morii

Una din cele mai așteptate investiții, parcul care va fi amenajat în jurul Lacului Morii va avea aproximativ 20 de hectare luat împreună cu parcul Crângași. În primă fază, primăria de sector a amenajat și deschis în vara lui 2022 digul de lângă lac pe o lungime de peste 2 km, cu pistă de biciclete și mai multe bucăți de mobilier urban. În continuarea acestui proiect, primăria planifică să amenajeze spațiul de-a lungul lacului și insula. Proiectul a fost realizat de firma câștigătoare în urma unui concurs internațional în care au participat 13 companii din România și străinătate. Prezentarea proiectului poate fi găsită pe site-ul primăriei de sector unde poate fi găsit și studiul de fezabilitate, termenul final fiind de aproximativ 2 ani.

Cu toate acestea, unele părți ale acestuia ar trebui să fie realizate ceva mai rapid. Proiectul este împărțit pe 3 faze, conform primarului Ciucu: prima fază este Insula Îngerilor, care ar putea fi terminată chiar anul viitor, a doua este reprezentată de digul aferent lacului, iar a treia faza va fi realizată împreună cu Primăria Chiajna. Parcul Lacul Morii va fi ieși în evidență prin aspectul lui linear de-a lungul lacului, dar și pentru modelele propuse pentru mobilierul din lemn, inclusiv pentru locurile de joacă. Nu în ultimul rând, locul va fi și un spațiu nou pentru sporturi precum volei de plajă, dar va însemna și deschiderea lacului către sporturi nautice.

Parcul Tudor Arghezi

Cel mai nou parc din București, „Tudor Arghezi” a fost deschis chiar de ziua Capitalei pe 21 septembrie. Acesta are o suprafață de aproximativ 40.000 mp și se află în cartierul Metalurgiei la marginea sectorului 4. Lângă acesta se află 14 terenuri de sport care vor putea fi folosite în mod gratuit. Totodată, primarul de sector a anunțat că parcul va fi în extins cu o suprafață de încă 20.0000 mp și vor fi adăugate locuri de joacă pentru copii în perioada următoare. Orice metru pătrat de spațiu verde în plus este un câștig pentru o zonă aflată într-o dezvoltare haotică, însă există câteva aspecte care ne arată că acesta nu este un model viabil de dezvoltare pentru viitor.

După cum se observă din captura de ecran de pe Google Maps de mai sus, cartierul de blocuri din imediata apropiere este lipsit, în cea mai mare parte, de orice fel de suprafață verde sau locuri de joacă pentru copii. Cartierele rezidențiale noi sunt și ele construite cel mai des pe același model de „economisire” prin tăierea spațiilor verzi. Lucru ce împinge toți locuitorii, inclusiv pe distanțe mai mari, spre parcul din apropiere. Problema rămâne însă în lipsa de viziune pe termen lung a administrației, deoarece un parc ce are parcare supraetajată din cauză că ai nevoie de mașină pentru a ajunge acolo nu e tocmai un model de aplicat. O altă problemă este prețul foarte ridicat al fântânii arteziene muzicale din mijlocul acestuia care se ridică la 5 milioane de euro, decizie care pune sub semnul întrebării prioritățile investițiilor din sector.