Norvegia, Gazprom-ul Europei, model de ipocrizie climatică? Oslo dă verde la 19 exploatări de petrol și gaze

Norvegia, principalul furnizor de gaze naturale din Europa, a aprobat, miercuri, exploatarea de noi zăcăminte și extinderea câmpurilor de hidrocarburi existente. Organizațiile de mediu denunță „intensificarea crizei climatice” de către guvernul de la Oslo. Paradoxal, Norvegia este una dintre cele mai active țări în lupta împotriva schimbărilor climatice, prin utilizarea mașinilor electrice și prin reducerea amprentei sale energetice și a consumului de energie.

Norvegia, țară care profită de pe urma războiului din Ucraina?

Cu toate acestea, Norvegia este unul dintre principalii producători și exportatori de petrol și gaze naturale din lume. Pentru a combate cu adevărat schimbările climatice, denunță criticii guvernului de la Oslo, trebuie să fie eliminate ipocrizia și elaborate politici care să fie acceptabile pentru populație. Norvegia, care și-a consolidat statutul de lider energetic al Europei pentru următoarele decenii, a anunțat miercuri că a aprobat 19 proiecte de extracție de petrol și gaze pe platoul său continental, în valoare totală de peste 200 de miliarde de coroane (17 miliarde de euro).

În 2022, Norvegia a obținut profituri de aproape 131 de miliarde de euro după invazia Rusiei în Ucraina. Mai multe voci s-au ridicat pentru a descrie țara ca fiind un „profitor de război”. Aceste sume istorice s-au explicat în special prin creșterea prețurilor la energie, legată de războiul din Ucraina, combinat cu scăderea importurilor de gaze rusești în Uniunea Europeană.

„Timp de 50 de ani, Norvegia a explorat, pe propriul risc, și a produs resurse energetice, petrol și gaze. Nu Norvegia este cea care stabilește prețurile”, s-a apărat guvernul de la Oslo, declarând că „respinge categoric” eticheta de „profitor de război”. Lăsând la o parte chestiunile morale, creșterea producției de energie norvegiană ridică semne de întrebare cu privire la obiectivele climatice ale țării. Oslo a promis că își va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, potrivit Radio Canada.

Digi24.ro

Elveția a câștigat Eurovision 2024, ediție controversată din cauza războiului din Gaza. Nemo a spart trofeul iar publicul a huiduit EBU

Oslo dă vina pe UE și pe liberalizarea piețelor

Industria norvegiană a petrolului și a gazelor naturale consideră că majorarea prețului este un fapt neutru, fiind pur și simplu rezultatul cererii care depășește oferta. În plus, unii comentatori din Norvegia se grăbesc să sublinieze că, în ultimii 20 de ani, UE a favorizat o politică de liberalizare a piețelor de gaze. Consecința principală a fost abandonarea contractelor de gaz pe termen lung, cu preț fix, în favoarea piețelor spot extrem de volatile, pe care UE le-a încurajat să se dezvolte, contrar preferințelor Norvegiei.

Polonia, Spania și Germania au protestat față de prețul gazului norvegian, pe care îl consideră indecent. Criticile au venit și din interiorul țării, unde Verzii norvegieni consideră condamnabilă din punct de vedere moral îmbogățirea prin creșterea prețului hidrocarburilor, în special al gazului, rezultată în urma războiului. Prin urmare, ei doresc ca profiturile excedentare să fie vărsate într-un fond de solidaritate pentru Ucraina și alte țări europene.

Gazprom-ul Europei

Anul trecut, Norvegia, una dintre cele mai bogate țări din lume datorită vastelor sale rezerve de hidrocarburi, a devenit primul furnizor de gaze naturale al Europei, înlocuind Rusia, ale cărei livrări au fost mult reduse din cauza războiului din Ucraina. Stimulate de o scutire temporară de taxe adoptată în timpul pandemiei Covid-19, aceste 19 proiecte implică dezvoltarea de noi câmpuri, extinderea câmpurilor de hidrocarburi existente și investiții pentru a crește rata de recuperare a hidrocarburilor în Marea Nordului și în Marea Norvegiei.

Nouă din aceste exploatări sunt operate de compania norvegiană de explorare și dezvoltare petrolieră Aker BP, trei de Equinor (fostul Statoil, cel mai mare operator energetic din Norvegia), iar restul de Wintershall Dea din Germania și OMV din Austria, scrie Liberation.

Digisport.ro

FCSB a primit o lovitură chiar în seara în care a sărbătorit titlul! Ce se întâmplă în UEFA Champions League

Situl Rosebank, în prezent unul dintre cele mai controversate proiecte ale Equinor, nu se află pe lista aprobată de guvernul norvegian: acum depinde de autoritatea de reglementare din Marea Britanie să decidă dacă va da sau nu undă verde, decizie care este așteptată în următoarele săptămâni. Acest proiect de extracție masivă în Marea Nordului, în apele britanice, la vest de Insulele Shetland, face obiectul unei opoziții puternice, în special în Regatul Unit.

„Securitatea energetică” a continentului

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul norvegian al Petrolului și Energiei, Terje Aasland, a declarat că aceste proiecte ar trebui să permită „menținerea unei producții ridicate și stabile pe platforma continentală norvegiană și crearea de locuri de muncă și valoare adăugată”. Ele reprezintă „o contribuție importantă la securitatea energetică a Europei”. Ministrul a subliniat, de asemenea, importanța acestor noi proiecte pentru dezvoltarea unor tehnologii, dintre care unele sunt încă experimentale, „cum ar fi captarea și stocarea CO2, hidrogenul, energia eoliană offshore, exploatarea marină și minerală”.

De ceva timp, Norvegia își afirmă ambiția de a-și deschide platoul continental pentru exploatarea comercială a apelor de mare adâncime, în special pentru extragerea anumitor metale, în ciuda amenințărilor la adresa biodiversității marine denunțate de ecologiști. Anul trecut, Franța s-a alăturat celor din Germania, Chile, Costa Rica și Spania, cerând un moratoriu asupra exploatării miniere în adâncuri. Anunțul acestor noi proiecte de petrol și gaze a fost imediat condamnat de organizațiile norvegiene de mediu, care le consideră contrare obiectivelor climatice.

Activiștii „verzi” văd roșu

„Nu există loc pentru nici un nou câmp de petrol, gaze sau cărbune în lume”, a scris pe Twitter filiala norvegiană a Greenpeace în urma anunțului.„ Noile proiecte încalcă dreptul nostru la un mediu sănătos”.  La rândul său, activistul Halvard Haga Raavand a arătat cu degetul spre guvernul premierului Jonas Gahr Støre, care „vorbește despre crearea unui cadru stabil pentru industrie”, ceea ce „înseamnă un viitor instabil pentru noi toți”. ”Este vorba de 200 de miliarde investite în intensificarea crizei climatice și în distrugerea viitorului nostru comun”.

În 2021, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a recomandat să nu se construiască noi situri petroliere și gaziere „în afara celor deja în curs”, pentru a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până la mijlocul secolului și a încerca să țină sub control schimbările climatice. Anul acesta, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut guvernelor să suspende acordarea de noi licențe pentru explorarea și exploatarea petrolului și gazelor.

O analiză publicată la începutul anului 2022 de ONG-ul Oil Change International a arătat că Norvegia, care a acordat 700 de noi licențe de explorare în ultimul deceniu, fără a lua în calcul proiectele nou aprobate, a fost cea mai agresivă țară din Europa în ceea ce privește explorarea de noi zăcăminte de petrol și gaze.